Boitor George

S-a născut la 1 noiembrie 1934 în localitatea Supuru de Sus, judeţul Satu Mare, localitate în care îşi face studiile primare cunoscând groaza războiului care, de altfel i-a şi schimbat cursul firesc al şcolirii.

Gimnaziul şi-l face la Zalău, unde urmează cursurile unei şcoli medii tehnice de administraţie economică, devenind absolvent în 1953.
Urmează apoi la Satu Mare cursurile altei şcoli medii financiare, absolvite în 1954, fără să-şi dea bacalaureatul. În anul următor frecventează cursurile altei şcoli tehnice cea de impegaţi la Satu Mare, luând diploma la Cluj. Lucrează în diferite funcţii în unitaţile C.F.R. de pe ruta Dej – Baia Mare.În perioada 1959-1961 se stabileşte la Baia Mare.

Anul 1959 este şi anul debutului său literar, în revista Luceafărul, cu poeziile Sara şi Poetul , moment în care se apropie de mişcarea literară de la Baia Mare, urmând perioada cea mai rodnică din punct de vedere creativ. Mutându-se la Câmpina, tot în C.F.R., demisionează în urma unei sancţiuni pe linie profesională şi disciplinară, dedicându-se în exclusivitate scrisului. În anul următor îl găsim în redacţia revistei Astra din Braşov, însemnând şi a doua perioadă rodnică a activităţii sale literare.

Poet educat la liberul său gust, autodidact, plin de har, evoluând de la debut la ultimul volum publicat de la o poezie naturală, fără artificii, plină de substanţă poetică neşlefuită la o poezie de rafinament arghezian, George Boitor a fost un nonconformist care, datorită mediului în care a trăit, a rupt tiparul poetului-muncitor, reinstaurând curând boema de tip interbelic asanată de ideologii prolecultismului stalinist impus la noi de A. Toma, Mihai Beniuc şi toată clica de poeţi-muncitori, demni de dat exemplu la congrese.

Poezia lui George Boitor se înscrie în registrul liricilor candizi, al poeţilor furaţi mai mult de stările euforice, imaginate sau create ad-hoc, decât de angoasele unei vieţi nesigure sau ale problemelor sociale care împingeau poetul undeva în punga unei sume de cuvinte cu care trebuia să jongleze.

Ce frumos sună această incantaţie:

,,Umbră îmbrăcată-n seară
Pari o trestie amară

Vînt nubil trecut prin ram,
Doamna de epitalam,

Arzi în tine. Poţi să treci

Peste istmurile reci?”

S-a stins din viaţă in 1976. Este înmormântat la Supurul de Jos, jud.Satu Mare.