Zona de intervenţie nr.9

Gara Ferestrău

Extrase din planurile de analiză (imagine urbană, utilizarea terenurilor, proprietăţi)

Potenţiale, conflicte

Zona industrială sud-est conţine suprafeţe mari libere de construcţii şi neutilizate şi clădiri/ instalaţii industriale sau feroviare dezafectate. Arealul industrial şi bariera dată de traseul căii ferate izolează cartierul de locuinţe cuprins între străzile Ferestrău şi Vulturului de restul oraşului. De asemenea, odată cu închiderea pasarelei pietonale, Gara Ferestrău este practic inaccesibilă zonei aflate la vest de calea ferată. În poziţia ei actuală, accesată prin intermediul unei singure străzi rezidenţiale, gara nu îşi acoperă rolul de acces feroviar pentru jumătatea sudică a oraşului.
Întregul areal rezidenţial cuprins între calea ferată şi bulevardul Lucian Blaga este afectat de prezenţa masivă a industriei, de lipsa dotărilor şi a spaţiilor verzi publice.

Scop

Funcţiunea industrială este înlocuită treptat de un centru de cartier şi de locuire. Gara, conecată sistemului principal de trafic, este activată în completarea gării principale şi deserveşte cartierele de pe malul sudic în primul rînd pentru traficul feroviar regional.

Concept

Activarea zonei este posibilă doar în condiţiile conectării ei la trama majoră de trafic a oraşului. Prin construirea unui pod peste calea ferată şi prin străpungerea străzii Ferestrău pînă în dreptul bulevardului Lucian Blaga, se realizează o arteră colectoare în partea de sud a oraşului (reunind străzile Magnoliei, Gara Ferestrău, Ferestrău). Legătura directă a zonei industriale cu cartierele de mare densitate din est (Carpaţi I şi II) creşte potenţialul şi valoarea terenurilor industriale dezafectate şi le face atractive pentru proiecte de investiţii.
O altă legătură necesară este realizată prin prelungirea DJ194 (spre Sătmărel) şi conectarea lui la noua arteră colectoare, în dreptul capătului vestic al străzii Ferestrău.
Restructurarea arealului industrial se desfăşoară etapizat. Laturile sudică şi estică a incintei fabricii de prelucrare a lemnului sunt neconstruite, acestea făcînd primele obiectul unei conversii funcţionale. Printr-o lotizare, segmentul sud-estic se pretează activităţilor adresate funcţiunii rezidenţiale dominante, serviciilor, atelierelor nepoluante etc. Reconfigurarea traseului străzii Ferestrău oferă ocazia realizării la intersecţia cu strada Cerbului, a unei piaţete urbane, unde sunt grupate funcţiuni comerciale pentru cartier. Relocarea instalaţiilor propriu-zise, permite într-o fază ulterioară abordarea zonei interioare a incintei unde poate fi locat un ansambu rezidenţial şi un parc în direcţia căii ferate. Prelungirea estică a străzii Ferestrău pemite activarea şi densificarea loturilor libere de pe latura sudică, între str. Cerbului şi bulevard.
Prin conversia viitoare a suprafeţelor feroviare aflate la vestul căii ferate, această fîşie poate fi urbanizată.

Accesată şi modernizată, Gara Ferestrău deserveşte partea de sud a oraşului (exemplificare)

Măsuri

Construirea unui parteneriat public-privat între administraţia locală, deţinătorii de terenuri, patronatul industrial, investitori, pentru medierea intereselor specifice, stabilirea structurii de responsabilităţi şi a managementului proeictului în timp.
Elaborarea unui PUZ pentru zona Ferestrău. Aducerea proiectului în atenţia publică.
Proiectarea, identificarea surselor de finanţare şi realizarea unui pod rutier peste calea ferată, între străzile Gara Ferestrău şi Ferestrău şi achiziţia terenului necesar pentru prelungirea celei din urmă pînă la bulevardul Lucian Blaga.
Prelungirea DJ 194 spre nord pînă la str. Ferestrău.

Înapoi