Extindere centru

Extrase din planurile de analiză (imagine urbană, utilizarea terenurilor, proprietăţi)
Potenţiale, conflicte
Situată central, cuprinsă între trei bulevarde importante (Lalelei, Careiului, Cloşca) şi Someş, zona este utilizată astăzi mult sub potenţial. Suprafaţa este împărţită, în mare parte, între un ansamblu industrial nefuncţional şi gospodării de tip rural. Atît densitatea de ocupare cît şi profilul funcţional şi morfologic sunt în contrast cu importanţa poziţiei în oraş. În jumătatea de vest a zonei, demersurile de restructrurare sunt întîrziate de o serie de litigii asupra statutului de proprietate al terenurilor. Începînd cu 2005, o parte a ansamblului industrial a fost demolat pentru a face loc unui supermarket. Deşi necesare în contextul slabei oferte comerciale din partea sudică a oraşului, astfel de investiţii necesită o planificare pregătitoare, integrată unui concept de ansamblu pentru zonă. Intervenţii constructive singulare, autiste (supermarket, biserică) riscă, în lipsa unui astfel de concept, să anuleze potenţiale şi să blocheze pe termen lung dezvoltarea avantajoasă a zonei.
Scop
Extinderea zonei centrale pe malul sudic, leagă cele două jumătăţi ale oraşului şi echilibrează profilul economic al cartierelor din sud (astăzi marcat de un deficit de activităţi, cu precădere în sectorul terţiar).Restructurarea şi urbanizarea zonei crează infrastructura necesară unei noi generaţii de activităţi terţiare, spacifice unui centru urban modern: sedii instituţionale şi administrative, birouri, centre de afaceri şi de comunicare, infrastructură culturală (sală de spectacole, cinema), locuire de înaltă calitate. Centrul Sud va avea un pronunţat caracter verde, iar amenajările vor coopta elementul acvatic, ca principală formă de legătură cu Someşul.
Concept
Dezvoltarea zonei se adaptează capacităţii economice a oraşului de a o ocupa. Suprafeţele relativ mari fac necesară o schemă spaţială etapizată, constituită din subzone abordabile consecutiv. Noul centru beneficiază de vecinătatea Someşului: o dezvoltare în faze, bazată pe densitate şi pe o gestiune atentă a terenului, păstrează posibilitatea amenajării unui parc central. Subzonele aflate în aşteptare (programate a fi construite în viitor) pot primi, temporar funcţiuni de loisir sau agrement. Un avantaj important al abordării treptate a zonei este posibilitatea declanşării operaţiunilor de restructurare numai pe porţiuni unde acestea sunt posibile (suprafeţe ieşite din litigiu). Tocmai în această situaţie, planificarea de ansamblu, spaţială şi temporară este esenţială pentru succesul demersului. Relaţiile complicate (chiar conflictuale) de proprietate şi costurile ridicate ale unei astfel de restructurări, fac formula parteneriatului public-privat ca fiind cea mai viabilă politică de intervenţie în astfel de zone. Legături pietonale suplimentare cu zona centrală tradiţională, peste Someş, precum şi o mai bună conexiune pietonală cu cartierele aflate pe malul sudic accesează zona şi o integrează structurii urbane.
Centru urban modern pe malul sudic (exemplificare)
Măsuri
Blocarea, prin interdicţie absolută de construire a dezvoltărilor haotice, neplanificate.Elaborarea unui plan urbanstic zonal pentru noul centru. Planul include o etapizare clară a operaţiunii de restructurare şi rămîne flexibil pentru a putea integra funcţional evoluţii imprevizibile ale profilului economic şi instituţional al municipiului precum şi ale pieţei de investiţii imobiliare. O primă etapă posibilă se referă la finalizarea înlocuirii profilului industrial, acţiune începută prin inserţia supermarket-ului. Relaţiile funcţionale şi spaţiale dificile create prin construirea acestuia pot fi ameliorate folosind rezerva de teren industrial.
Medierea, în paralel, a conflictului asupra proprietăţiilor din zonă. Construirea unui parteneriat între administraţie, deţinătorii de terenuri, investitori, ca formulă unanim avantajoasă de dezvoltare. Aducerea subiectului în dezbaterea publică.
Construirea unei pasarele pietonale de legătură între diguri în dreptul Pieţei 25 Oct. Amenajarea malurilor rîului în zona centrală are ca efect creşterea atractivităţii şi deci a valorii suprafeţelor riverane.
Versiune Tipăribilă
Trimite adr. prin mail






