Zona de intervenţie nr.2

Cubic

Extrase din planurile de analiză (imagine urbană, utilizarea terenurilor, proprietăţi)

Potenţiale, conflicte

Zona Cubic reprezintă cea mai mare rezervă de teren din partea de nord a oraşului aflată în proprietate publică.
Dispariţia lacurilor a creat, în mijlocul cartierelor rezidenţiale, un imens teren viran. Cea mai mare parte a suprafeţei nu are utilizare, devenind treptat un depozit ilegal de deşeuri. Activităţi industriale şi cvasi-industriale sunt o sursă suplimentară a poluării crescînde din zonă. Întreaga zonă este săracă în activităţi economice şi dotări şi, de aceea, dependentă de centrul oraşului. Cartierul Solidarităţii suferă în urma lipsei spaţiilor verzi, a degradării fizice şi morale a clădirilor şi a deficitului de locuri de parcare. Relaţia cartierului cu spaţiul liber al fostelor lacuri este blocată de şiruri de garaje, iar legăturile stradale cu str. Gheorghe Bariţiu sunt întrerupte. În lipsa unei planificări coordonatoare, funcţiunile locate spontan în zonă riscă să perturbe arealul rezidenţial (industrie) şi să bloceheze viitoare relaţii sau direcţii de dezvoltare (extinderea cimitirului, biserica aflată în construcţie pe latura vestică).

Scop

Cubic devine centrul urban al părţii de nord a oraşului. Principalul element şi factor de atracţie al noului ansamblu este lacul şi spaţiile verzi publice de pe maluri. Noul centru grupează activităţi aferente locuirii (comerţ, servicii, dotări publice) şi ansambluri rezidenţiale de calitate. Efectul investiţiilor concentrate în zona Cubic se extinde asupra arealelor din jur, prin creşterea calităţii mediului urban şi a valorii concrete a terenului. Întreaga operaţiune oferă oportunitatea reabilitării cartierului Solidarităţii.

Concept

Administraţia, ca principal deţinător al terenurilor, coordonează direct procesul de restructurare. Rolul ei îi permite o dozare echilibrată a raportului de funcţiuni, prin selecţia investiţiilor, şi o atenţie deosebită acordată spaţiului public.
Reabilitarea şi protejarea ecologică a lacului este prima condiţie a oricărei dezvoltări a zonei.
Prelungirea străzii Anton Pann spre vest pînă în dreptul străzii Gheorghe Bariţiu definitivează rolul primei de axă principală a cartierului şi fluidizează în acelaşi timp relaţia cu zona centrală. Odată cu reconfigurarea intersecţiei străzilor Brediceanu, Alexandru Odobescu, Gheorghe Bariţiu, Anton Pann şi cu ocuparea colţului Bariţiu/Brediceanu, strada Anton Pann primeşte un nou pol urban la capătul ei vestic, în completarea celor existente (pieţele Viitorului, 14 Mai). Pe segmentul aflat în dreptul lacului, strada Anton Pann primeşte un pronunţat caracter petonal şi aliniază, la sud-vest, principalul set de dotări comerciale ale cartierului, gastronomie, divertisment etc. Latura nordică face trecerea spre lac, pe al cărui mal verde sunt amenajate terenuri de sport şi suprafeţe de loisir pentru locuitorii cartierului. La intrarea în cartier se configurează o piaţetă urbană deschisă pe o latură spre lac. Piaţeta devine centrul simbolic al cartierului Solidarităţii, aici se concentrează manifestările vieţii publice, festivităţi sau comerţ în aer liber.
Marginile lotizărilor existente pe malurile lacurilor sunt "închise" prin intermediul parcelării unei fîşii paralele cu lacul. Locuinţele prevăzute pentru această fîşie beneficiază de spaţiul verde al lacului şi sunt accesate prin intermediul unei alei rezidenţiale care susţine, pe latura de sud-est, promenada pietonală în lungul malului. Într-o fază ulterioară, zonele interioare ale lotizărilor existente pot fi densificate şi urbanizate în sistem "cul de sac".
Partea de sud, aflată între str. Anton Pann şi str. Rodnei este dedicată, de asemenea, funcţiunii rezidenţiale. Albia fostului braţ al lacului se transformă într-un spaţiu verde semipublic, care structurează viitorul ansamblu. Locuinţele sunt accesate prin străzi de tip fundătură din două direcţii: strada Anton Pann şi strada Rodnei.
Extremitatea nordică, accesată din str. Axente Sever este rezervată unei investiţii de mai mari dimensiuni, menită să aducă în zonă o ofertă semnificativă de locuri de muncă. Vizate sunt birouri, servicii tehnice, industrii nepoluante, infrastructură ptr. IMM-uri, incubatoare de afaceri.
Parte a fondurilor rezultate din dezvoltarea de către administraţie a terenurilor (plusvaloarea) este folosită, în asociere cu locuitorii, pentru reabilitarea clădirilor şi a spaţiilor libere din cartierul Solidarităţii.

Studiu preliminar al unui PUZ al zonei Cubic, ataşat conceptului general

Măsuri

Stoparea activităţilor industriale din zona lacului, a extinderii cimitirului, eliminarea construcţiilor ilegale.
Realizarea unor studii de specialitate (higrologie, geologie, ecologie) în vederea reabilitării lacurilor şi a ecosistemului aferent.
Elaborarea unui PUZ pentru zona Cubic.
Aducerea temei "Cubic" în dezbaterea publică. Iniţierea unei forme de colaborare şi dialog între administraţia locală, locuitorii din zonă (asociaţiile de proprietari), organizaţii neguvernamentale, întreprinzători din zonă, pentru clarificarea problemelor şi medierea intereselor specifice.
Cooptarea investitorilor interesati de dezvoltarea acestei zone şi stabilirea de parteneriate public-privat.

Înapoi