Versiune Tipăribilă
Trimite adr. prin mailMalurile Someşului
Extrase din planurile de analiză (imagine urbană, utilizarea terenurilor, proprietăţi)
Potenţiale, conflicte
Malurile Someşului constituie astăzi cea mai mare rezervă de suprafeţe publice din oraş. Interdicţia de construire a reuşit să prezerveze caracterul natural al zonei aflate între diguri. Fîşia aflată în apropierea apei este ocupată de vegetaţie matură, tipică peisajului de luncă, neafectată de poluare. Cele două diguri ce despart albia rîului de oraş susţin cel mai important traseu pietonal al oraşului, pe direcţie E-V.Satu Mare nu valorifică însă prezenţa Someşului, care apare în structura urbană doar ca barieră. Spaţiul luncii nu este perceput ca spaţiu public. Atunci cînd nu sunt ignorate cu desăvîrşire, malurile sunt folosite de către sătmăreni pentru grădinărit. Centrul oraşului (Piaţa 25 Octombrie) se închide voit către rîu, în timp ce cartierele de locuinţe aflate în criză de spaţii verzi nu beneficiază de vecinătatea luncii.
Scop
Someşul este pivotul oricărui concept de dezvoltare urbanistică a municipiului Satu Mare.Lunca Someşului traversează oraşul sub forma unui parc liniar, cel mai semnificativ spaţiu public al oraşului şi prim element de identitate. Culoarul verde găzduieşte dotări de agrement şi sport şi asigură pricipalul spaţiu de legătură între cartierele oraşului, care se deschid, în primul rînd funcţional, către apă. La rîndul său, caracterul vegetal al parcului se transmite în interiorul structurii urbane prin intermediul pacurilor de cartier, al srăzilor şi pietonalelor înverzite. Imaginea oraşului, aceea a unui oraş verde, este un rezultat al relaţiei sale cu Someşul.
La scară extraurbană, Someşul devine axa spaţială a constituirii unei structuri metropolitane şi regionale.
Concept
Amenajarea peisageră a luncii şi mobilarea ei cu oferte de agrement creşte atractivitatea ei ca spaţiu public. În mediile urbane pe care le traversează, digurile devin, din bariere, elemente de mediere între oraş şi parc. Prin intervenţii hidrotehnice (praguri, lărgiri parţiale, oglinzi de apă de tip nişă) cursul Someşului poate fi liniştit şi folosit pentru agrement nautic. Revitalizarea atracţiilor publice riverane (ex. ştrandul) şi realizarea unora noi, în combinaţie cu traversări pietonale suplimentare ale apei, aduce Someşul în atenţia locuitorilor.De asemenea, includerea temei "Someş - axă verde a oraşului" în calendarul cultural al oraşului asigură integrarea acestui spaţiu în conştiinţa publică.
Măsuri
Elaborarea unui plan de amenajare a malurilor, armonizat pe segmente cu planificările urbanistice zonale ale cartierelor riverane.Reducerea utilizării agricole a albiei rîului, iniţierea unor programe de renaturalizare/ ecologizare a suprafeţelor agricole, sau de amenajare în scopuri de agrement.
Pregătirea şi realizarea în dreptul cartierelor de mare densitate a unor proiecte pilot de amenajare a malurilor, în sistem participativ. Aducerea acestui spaţiu în dezbaterea publică, ca formă de compensare a deficitului de spaţii verzi din interiorul cartierelor.
Iniţierea unor manifestări culturale, competiţii sportive, festivităţi, focusate pe spaţiul Someşului, transformarea semnificaţiei negative (sursă de calamităţi) a rîului în conştiinţa comunităţii.
Rafale răzleţe
