Versiune Tipăribilă
Trimite adr. prin mailSetul de măsuri are ca obiective principale eficientizarea circulaţiei urbane în concordanţă cu creşterea valorilor de trafic, cu reorientarea unor relaţii origine-destinaţie şi cu dezvoltarea în perspectivă a oraşului, degrevarea oraşului de traficul de tranzit, stimularea deplasărilor pietonale şi velo, desurajarea folosirii cotidiene (în deplasările de rutină) a automobilului personal.
Aceste măsuri sunt concepute în perspectiva realizării drumului expres Nyiregyhaza – Satu Mare – Baia Mare, care se suprapune parţial peste un traseu al centurii ocolitoare a oraşului. Scopul acestora este, pe de-o parte, rezolvarea problemelor funcţionale care persistă şi după apariţia centurii ocolitoare, pregătind în acelaşi timp terenul pentru dezvoltări ulterioare şi, pe de altă parte, folosirea şanselor şi potenţialelor existente pentru ameliorarea calităţilor spaţiale ale reţelei de trafic în ansamblu. Toate propunerile legate de sistemul de trafic au la bază analize preliminare proprii precum şi interpretarea datelor şi documentaţiilor existente la momentul elaborării studiului.
Traseul drumului expres va face obiectul unui studiu de fezabilitate, vehiculîndu-se în prezent două variante principale (ocolind oraşul prin partea de nord sau de sud).
Aceste variante sunt prezentate comparativ, influenţînd atît dezvoltarea regională cît şi funcţionarea traficului în interiorul oraşului. În urma acestei analize varianta „de sud” este considerată mai avantajoasă:
- traseul este considerabil mai scurt
- rezolvă varianta de ocolire a oraşului şi principalele direcţii de acces
- pod suplimentar peste Someş, cu rol esenţial în reţeaua de circulaţie în oraş
- traversarea liniei de cale feratã într-un singur loc
- conectareaparcului industrial şi a aeroportului Satu Mare cu zonele învecinate
- traversarea unei zone de cîmpie, fară denivelări importante
- traseu pe culoarul Someşului - element esenţial de dezvoltare a localităţilor de pe acest culoar
traseul drumului expres, varianta 1 şi varianta 2
Conceptul de trafic prevede primi paşi spre fluidizarea şi decongestionarea reţelei de străzi în oraş, evitînd în general intervenţii de amploare şi concentrîndu-se în schimb pe structura stradală existentă şi pe soluţii ce pot fi implementate treptat. Suma acestor măsuri este corelată direct conceptului general de dezvoltare urbană, aspectele de trafic condiţionînd funcţional transformările locale ale structurii urbane. Această relaţie unitară trafic – dezvoltare urbană este evidenţiată la nivelul zonelor de intervenţie.
Nucleul conceptului se referă la schema generală de trafic. Modelul radial-concentric existent într-o formă rudimentară este preluat şi optimizat prin legături noi în scopul soluţionării principalelor probleme: suplimentarea trecerilor peste Someş şi peste calea ferată, prelungirea unor trasee existente, mai ales în partea de sud a oraşului, acestea devenind „semi-centuri” colectoare care leagă principalele zone pe direcţia est-vest, organizarea relaţiilor de tranzit – artere ocolitoare şi legăturile cu drumul expres.
Propunerile se împart în două categorii: (1) optimizare/extindere şi (2) reconfigurare /reamenajareMăsurile de reconfigurare sunt prevăzute în relaţie directă cu realizarea viitoarei centuri ocolitoare a oraşului şi au ca scop general adaptarea străzilor la noua schemă de trafic. Sunt propuse astfel o serie de intervenţii treptate, pe segmente, dintre care multe realizabile deja astăzi cu eforturi relativ reduse. Acestea, în corelare cu reorganizări locale ale structurii urbane, joacă un rol cheie în rezolvarea unor probleme actuale ale oraşului.
Reorganizarea circulaţiei pe străzile ce compun partea de nord de ocolire a centrului (Mihai Viteazu-Iuliu Maniu), luînd în considerare şi realizarea pietonalului pe str. Ştefan cel Mare, precum şi reconfigurarea nodului de circulaţie P-ţa nr.1 – podul Golescu sunt esenţiale pentru funcţionarea inelului de ocolire a centrului.
Un alt set de măsuri se referă la adaptarea profilului stradal la categoria de importanţă a acesteia şi la caracterul zonei pe care o traversează:
-reducerea profilului stradal pe unele segmente din carierele de locuinţe colective (str. Jubileului, aleea Oituz, str. Bârgăului) şi pe străzile pe care se va produce o liniştire a traficului odată cu noile legături (Avram Iancu, Octavian Goga) - amenajarea de piste pentru biciclişti şi de parcări, spaţii generoase pentru pietoni, înverzirea intensivă a unor porţiuni, realizarea unor spaţii publice de calitate.
-lărgirea profilului stradal în concordanţă cu rolul jucat în reţeaua de trafic (str. Diana, str. Rodnei, str. Ferestrău).
Măsurile de extindere şi optimizare a reţelei stradale sunt ierarhizate şi structurate în două etape:
Realizarea podului peste calea ferată între str. Fabricii şi Drumul Botizului permite funcţionarea unei variante de ocolire a centrului în partea de nord .
Construirea podului peste Someş în zona Intermarche creează legătura între cartierele de densitate mare şi partea de nord a oraşului ducînd la decongestionarea podului Decebal
Trecerea denivelată peste calea ferată între str. Gara Ferestrău şi Str. Ferãstrãu precum şi extinderea Str. Ferestrău pînă la B-dul L.Blaga şi str.Amaţiului creează legătura între zona industrială şi partea de sud est a oraşului.
Prelungirea strãzii Diana : legătură directă între centura ocolitoare şi centrul nou al oraşului.
Prelungirea B-dului Cloşca spre centura ocolitoare (drum expres) ; acces principal în oraş propus dinspre Cluj/Zalãu şi Oradea odată cu realizarea drumurilor rapide între Satu Mare şi acestea.
Extinderea Str. Dorobanţilor - legătură între B-dul Lucian Blaga şi B-dul Cloşca cu trecere denivelată peste calea ferată în etapa a doua.
Prelungirea Aleii Oituz spre partea de vest funcţionează ca o nouă stradă colectoare adiacentă zonei industriale.
Stradă propusă în continuarea Str. Energiei - trecere suplimentară peste Someş în etapa a doua, odată cu extinderea oraşului spre vest.
Conexiune între partea de est a oraşului (Bercu) şi centru, trecerea peste calea ferată în prelungirea B-dului Traian.
Prelungirea DJ194 dinspre Sătmărel - realizarea legăturii cu gara Ferestrău şi cu fabrica Dräxlmaier.
Rafale răzleţe
