Schema după care este organizată reţeaua principală de trafic este una
de tip radial, cu 4 direcţii principale (DN19A- spre Petea, Ungaria;
DN19A – spre Cluj-Napoca; DN19 – spre Oradea, Carei; DN19 – spre Baia
Mare).
Studiul prezintă într-o primă fază 3 planuri care descriu situaţia existentă după criterii caracteristice :
1. Categorii de importanţă – este marcată ierarhia străzilor (principale, secundare);
2. Încărcări de trafic şi situaţia traficului de tranzit, precum şi traseul traficului de tranzit greu
3. Dimensiuni – clasifică străzile după dimensiunile profilelor transversale;
Prin suprapunerea acestor planuri rezultă o imagine a conflictelor,
atît la nivel de schemă, la funcţionarea acesteia, cît şi în legătură
cu zonele traversate. O parte a acestora se vor diminua odată cu
construirea drumului expres şi a centurii ocolitoare, iar
altele vor persista. Aceste concluzii sunt marcate în planul Conflicte :
Numărul redus de traversări ale Someşului şi ale căii ferate, precum şi
organizarea şi starea necorespunzătoare, le accentuează acestora
caracterul de barieră.
Raportul inadecvat între gradul de încărcare şi profilul transversal
duce la suprasolicitare (1) sau la subutilizare (2 – stradă de
importanţă redusă, fără trafic de tranzit dar cu profil
supradimensionat);
Întreruperea unor legături importante pentru reţeaua de trafic şi
devierea traficului duce la suprasolicitarea unor legături şi
intersecţii (3,4);
Prezenţa traficului greu în zone rezidenţiale sau zone de agrement are
efecte poluante (noxe, zgomot) şi constituie un factor de risc pentru
pietoni (1).
Traseul sinuos, cu unghiuri necorespunzătoare şi suprapunerea
traficului autoturismelor, a vehicolelor grele şi a transportului în
comun creează blocaje şi suprasolicitări (4).
Traversarea la nivel, inadecvată a liniilor de cale ferată duce
la pericole de accidente şi incomodarea desfăşurării traficului.
Nivelul scăzut de modernizare al spaţiilor stradale afectează calitatea
funcţională şi de imagine a unor zone întinse ale oraşului (9).