Versiune Tipăribilă
Trimite adr. prin mailHotărârile judecătoreşti pronunţate într-unul din statele membre ale Uniunii Europene vor fi recunoscute de plin drept în România, fără a mai fi necesară recunoaşterea acestora de către Tribunalul competent şi se vor înscrie în registrele de stare civilă numai cu avizul Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa Persoanelor.
Hotărârile judecătoreşti pronunţate în alte state decât cele ale Uniunii Europene se va face de către Tribunalul ultimului loc de domiciliu avut în ţară, iar pentru cetăţenii români care nu au avut niciodată domiciliul în România, recunoaşterea se va face de către Tribunalul municipiului Bucureşti. În acest sens solicitantul va adresa cererea personal sau prin împuternicit, cu procură specială autentificată la notar sau la nisiunea diplomatică sau oficiului consular de carieră al României din statul de reşedinţă. În situaţia în care procura este dată la un notar public străin va trebui să aibă aplicată Apostila conform Convenţiei de la Haga, sau să fie supralegalizată, după caz.
În vederea înscrierii menţiunilor, împreună cu cererea, se vor înainta următoarele documente:
- Hotărârea (de divorţ, adopţie sau schimb nume şi/sau prenume), în copie, legalizată la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României;
- Traducerea legalizată a acesteia, care va fi făcută la o reprezentanţă diplomatică română sau la un traducător autorizat, dar care să aibă aplicată aplicată Apostila conform Convenţiei de la Haga;
- Certificatul de naştere, în copie;
- Certificatul de căsătorie, în copie;
- Copie după paşaportul străin şi după cel românesc, atunci când acesta există.
În cazul în care căsătoria al cărui divorţ se doreşte a fi înscris nu a fost înregistrată în registrele de stare civilă române, solicitantul va depune copia legalizată de misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României a extrasului de căsătorie şi traducerea legalizată a acestuia, în vederea înscrierii menţiunilor de căsătorie şi divorţ pe marginea actului de naştere. Traducerea legalizată va fi făcută la o reprezentanţă diplomatică română sau la un traducător autorizat, dar care să aibă aplicată aplicată Apostila conform Convenţiei de la Haga.
Cetăţenii români aflaţi în străinătate pot solicita înscrierea în registrele de stare civilă române, de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României, a certificatelor de stare civilă eliberate de autorităţile străine, care îi privesc, în cazul în care înregistrarea actului sau faptului de stare civilă a fost făcut în prealabil la autoritatea din statul în care aceştia se află. Înscrierea se face cu aprobarea şefilor misiunilor diplomatice sau a oficiilor consulare, iar refuzul acestora se motivează.
Cererea de înscriere în registrele de stare civilă române, se depune la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din ţara unde a fost făcutăînregistrarea în prealabil (sau din ţara aflată în circumscripţia consulară respectivă) şi va fi însoţită de :
- paşaportul care atestă că titularul (solicitantul) este (a fost) cetăţean român (în original şi copie simplă)
- certificatul de stare civilă original, copia legalizată şi traducerea acestuia, ce va fi făcută de către misiunea diplomatică, sau de un notar public din ţara de reşedinţă, având aplicată Apostila conform Convenţiei de la Haga din 05.10.1961.
- declaraţie pe propria răspundere, din care să rezulte că nu există un alt act transcris sau reconstituit în registrele de stare civilă române din ţară.
- Pentru înscrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor de naştere, cererea va fi făcută de :
- de unul dintre părinţi,
- de minor (în cazul în care acesta a împlinit vârsta de 14 ani),
- sau de împuternicit cu procură specială.
- Pentru înscrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor de căsătorie, cererea va fi făcută de :
- soţul cetăţean român,
- sau prin împuternicit cu procură specială.
- Pentru înscrierea certificatelor de deces, cererea va fi făcută de:
- unul dintre membrii familiei,
- sau de către o altă persoană împuternicită.
APOSTILAREA ÎN ROMÂNIA
În conformitate cu prevederile Convenţiei cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 05.10.1961, la care România a aderat prin O.G. nr. 52/2000, cu modificările ulterioare, singura formalitate care ar putea fi cerută pentru a atesta veracitatea semnăturii, calitatea în care a acţionat semnatarul actului sau, după caz, identitatea sigiliului sau a ştampilei de pe acest act este aplicarea apostilei, definite de art. 4 al Convenţiei, eliberată de către autoritatea competentă a statului din care emană documentul.
Autorităţile române competente să aplice apostila sunt:
- TRIBUNALELE, pentru :
- documentele care emană de la o autoritate sau de la un funcţionar al unei jurisdicţii a statului, inclusiv cele care emană de la ministerul public, de la un grefier sau de la un executor judecătoresc;
- actele notariale;
- declaraţiile oficiale, cum ar fi: cele privind menţiuni de înregistrare, viza de investire cu dată certă şi legalizările de semnătură, depuse pe un act sub semnătură privată;
- INSTITUŢIILE PREFECTULUI, pentru actele administrative.
CETĂŢENII STRĂINI CARE DORESC SĂ SE CĂSĂTOREASCĂ ÎN ROMÂNIA
În conformitate cu prevederile art. 33 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, cu modificările şi completările unitară a dispoziţiilor acesteia, cetăţeanul străin trebuie să prezinte dovada eliberată de misiunile diplomatice sau oficiile consulare acreditate în România, din care să rezulte că soţul, cetăţean străin, îndeplineşte condiţiile de fond, cerute de legea sa naţională, pentru încheierea căsătoriei în România.
Cetăţenii germani care doresc să încheie căsătorii pe teritoriul României vor face dovada că sunt îndeplinite condiţiile de fond cerute de legea lor naţională, pentru încheierea căsătoriei în România, numai cu Certificat de capacitate de căsătorie eliberat de către oficiul de stare civilă competent din Germania, în original, pe care a fost aplicată Apostila conform Convenţiei cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 05.10.1961, împreună cu traducerea acestuia în imba română, legalizată de un notar public.
LISTA STATELOR CU CARE ROMÂNIA A ÎNCHEIAT TRATATE/CONVENŢII/ACORDURI DE ASISTENŢĂ JUDICIARĂ, CARE PREVĂD SCUTIREA DE SUPRALEGALIZARE SAU ORICE ALTĂ FORMALITATE
ACORDURI ÎN VIGOARE
- REPUBLICA ALBANIA
- REPUBLICA AUSTRIA
- REGATUL BELGIEI
- BOSNIA ŞI HERŢEGOVINA
- BULGARIA
- REPUBLICA CEHĂ
- REPUBLICA POPULARĂ CHINEZĂ
- REPUBLICA POPULARĂ DEMOCRATĂ COREEANĂ
- CROAŢIA
- REPUBLICA CUBA
- REPUBLICA FRANCEZĂ
- REPUBLICA MOLDOVA
- REPUBLICA POPULARĂ MONGOLĂ
- REPUBLICA POLONĂ
- FEDERAŢIA RUSĂ
- REPUBLICA SERBIA
- SLOVACIA
- SLOVENIA
- UCRAINA
- REPUBLICA UNGARĂ
Timp frumos
