Versiune Tipăribilă
Trimite adr. prin mailMăsurile vizează stabilizarea formei oraşului în relaţie cu cadrul său natural. Ele urmăresc contracararea principalului risc – dizolvarea corpului urban în peisaj – desemnînd în acelaşi timp posibile areale-rezervă pentru extensii viitoare ale oraşului.
Forma actuală a oraşului: disoluţie emergentă a structurii edificate în cadrul natural
Prognoză a evoluţiei formei oraşului conform tendinţelor actuale: ineficienţă a infrastructurii, incoerenţă spaţială, fragmentare a peisajului.
Schemă propusă de dezvoltare a structurii urbane în teritoriu: densificare, sistem polinucleic, reţea verde.
Măsuri:
- controlul şi limitarea extinderii necontrolate a ariei edificate în lungul drumurilor de penetraţie sau la perifierii, stoparea activităţilor de construcţie ilegale din extravilan- planificare locală (PUZ) cu rol de stabilizare şi configurare clară a limitelor ariei edificate spre cadul natural
- trasarea unei succesiuni de limite temporare concentrice care să etapizeze extinderea ariei edificate pe termeni scurt-mediu-lung. Activarea unui „intravilan virtual” are drept condiţie „umplerea” suprafeţelor delimitate de cel precedent, pe un sistem concentric, şi existenţa unei planificări de tip PUZ. Un astfel de sistem asigură un control asupra evoluţiei formei urbane în timp, constituită după principiul "de la centru spre periferii".
- favorizarea procesului de urbanizare a teritoriului riveran Someşului, în partea de vest a oraşului, (ev. prin investiţii-pivot de tipul unui ansamblu rezidenţial, spaţii verzi, centru de cartier pe actuala suprafaţă a staţiei de epurare şi a pepinierei).
- protejarea unei forme de peisaj urban unice în România – grădinile Bercu – de activităţile de construcţie; conservarea caracterului său de agrement şi prevenirea transformării sale în zonă rezidenţială. Elaborarea unui PUZ pentru extinderea coerentă a tramei sale spre est, paralel cu digul şi a unui regulament care stabileşte criterii clare de utilizare şi ocupare a loturilor în zonă. Cartierele tradiţionale de grădini private (ger. Schrebergärten) dispun de astfel de regulamente, care interzic de pildă petrecerea nopţii în căsuţele de agrement, limitează drastic dimensiunile acestora, prescriu parametrii lor constructivi
(structuri şi materiale uşoare) etc.
Grădinile Bercu trebuie protejate faţă de activităţi de construcţie
- rezervarea, la nord de actuala zonă de grădini a unei suprafeţe dezvoltabile pentru funcţiuni rezidenţiale. Presiunile de construire existente astăzi în zona de grădini sunt canalizate în astfel de areale alternative.
- consolidarea funcţiunilor rezidenţiale şi a activităţilor economice în trupurile distincte (Sătmărel, trupuri în lungul DN 19, Balta Blondă, parcul industrial) în paralel cu stabilizarea limitelor lor spaţiale. Atragerea de investiţii, inserţia de activităţi economice(IMM-uri, servicii, industrie nepoluantă) şi creşterea atractivităţii lor ca adresă rezidenţială.
- modernizarea infrastructurii pentru nucleele periurbane (drumuri, edilitare, transp. în comun) şi amenajarea unor legături pietonale/velo verzi într-o reţea care se conectează traseelor din interiorul oraşului. Noile legături pot prelua traseele drumurilor agricole existente, sau cursurile unor pîrîuri sau canale (ex. între Sătmărel şi parcul industrial). Prin modernizarea şi plantarea lor, aceste relaţii devin practicabile nu numai pentru maşini, dar şi pentru biciclişti şi pietoni, pregătind o mai bună valorificare turistică a peisajului specific zonei din jurul oraşului.
Lac balnear pe malul Someşului (exemplificare)
Înnorat
