Procesul de restructurare a suprafeţelor deja edificate este
complementar celui de reducere a urbanizării de noi suprafeţe. În
configuraţia sa actuală, oraşul oferă, în interiorul său, posibilităţi
multiple de dezvoltare, pentru toate tipurile de funcţiuni urbane:
locuire, comerţ şi servicii, industrie sau alte activităţi. Satu Mare
prezintă astăzi o structură urbană "aerată". Lărgirea rapidă a
periferiilor lasă în urmă goluri: suprafeţe virane sau terenuri
subutilizate, în general cu funcţiune industrială. Activarea,
densificarea sau conversia lor funcţională sunt alternative mai
eficiente pe termen lung la o urbanizare extensivă a teritoriului. Mai
mult decît atît, golurile sunt văzute ca rezerve interne destinate nu
numai densificării cartierelor dar şi dotării şi scoaterii din izolare
a arealelor rezidenţiale defavorizate (ex. Cubic, cartierul Soarelui
etc). Ansamblurile de locuinţe de mare densitate, cea mai mare
suprafaţă aflată în proprietate publică, suferă în urma degradării
spaţiilor libere, a lipsei locurilor de parcare, a lipsei dotărilor
specifice. În condiţiile în care marea parte a populaţiei oraşului
locuieşte aici, cartierele reclamă o atenţie aparte în cadrul
operaţiunilor de reabilitare urbană. Nu în ultimul rînd, părţi
importante ale zonei centrale, destructurate în urma intervenţiilor din
anii 80’, odată cu realizarea centrului civic, au rămas nefinalizate
pînă astăzi. Închiderea acestor breşe în ţesutul urban tradiţional,
este o oportunitate pentru completarea setului de oferte
reprezentative: instituţii publice, comerţ, servicii specializate,
locuire cu un standard ridicat de calitate, cultură.
conversia instalaţiilor industriale dezafectate (exemplificare)
- elaborarea unui set de planuri urbanistice zonale care pregătesc restructurarea zonelor cheie din interiorul oraşelor
- conversia funcţională a suprafeţelor industriale locate central sau pericentral spre funcţiuni adecvate poziţiei
- dezvoltarea sau densificarea unor areale intraurbane aflate în
proprietatea publică pentru construirea de locuinţe şi echipamente
publice: zona Cubic, suprafaţa actualei staţii de epurare şi a
pepinierei dendrologice, suprafeţe rămase neconstruite între cartierele
Soarelui şi Micro 17. Noile concentrări de activităţi introduse, vor
consolida economic carierele reducînd dependenţa acestora de zona
centrală.
- elaborarea, eşalonat in timp, a unor planuri de reabilitare (inclusiv
PUZ) pentru fiecare cartier de mare densitate în parte, ce trebuie să
determine: organizarea şi ierarhizarea spaţială de ansamblu (ce implică
şi diferenţierea între spaţiile publice, semipublice, semiprivate)
organizarea internă a circulaţiilor auto, pietonale şi velo, a
parcării/garării automobilelor, a locurilor de joacă şi sport, a
spaţiilor verzi, a serviciilor/dotărilor, introducerea unor activităţi
profesionale (printr-un proces de densificare şi prin conversia unor
locuinţe), reabilitarea infrastructurii (mai ales incălzirea, ce poate
implica introducerea unor sisteme mai eficiente) etc
- demararea efectivă a programului prin identificarea in prima instanţă
a unui proiect pilot, intr-o zonă de relativ mică întindere, în cadrul
căreia disponibilitatea partenerilor şi oportunităţile sunt clar
stabilite
- organizarea de concursuri de idei pentru remobilarea urbană a zonelor
centrale destructurate (str. Decebal, Piaţa Romană, zona Pieţei Nr.1),
în paralel cu identificarea resurselor disponibile, a posibililor
parteneri privaţi. Elaborarea unei strategii de promovare a locaţiilor
centrale pentru atragerea de activităţi terţiare avantajoase pentru
oraş (sedii de birouri, centre de afaceri, instituţii publice locale
sau regionale, locuire de calitate, comerţ şi servicii cu caracter
reprezentativ)
Studiu de reabilitare a mediului rezidenţial în cartierul Micro 14