Set de măsuri-Peisaj

Înapoi

Satu Mare poate fi descris deja ca "oraş verde". Prezenţa masivă a naturii în interiorul corpului oraşului, sub formă controlată sau nu, este, în acelaşi timp, calitatea sa cea mai importantă şi un potenţial de valorificat. Protejarea şi dezvoltarea ofertei naturale şi antropice, punerea ei în legătură cu locuirea, reducerea surselor interne de poluare, accesibilizarea elementelor naturale din teritoriul apropiat, interconectarea elementelor de peisaj într-o reţea verde cuprinzînd dotări de agrement şi posibile atracţii turistice, sunt măsuri menite să întărească vocaţia rezidenţială a oraşului şi să-i contureze identitatea în cadrul concurenţei interurbane regionale.

Integrată unui concept ecologic şi turistic coerent la nivel regional, reţeaua verde se dezvoltă în coordonare cu reţeaua urbană oraş-clustere. Cele două sisteme se susţin şi deservesc reciproc.
Evoluţia arealului edificat are ca principal criteriu protejarea şi extinderea reţelei verzi. Aceasta, la rîndul ei, asigură calitatea ecologică şi configurează coridoarele de legătură interne ale sistemului urban. Elementele constitutive ale reţelei sunt:

Someş. Culoarul rîului este văzut ca axa structurantă a dezvoltării spaţiale viitoare, la nivel urban, metropolitan şi regional. Prin măsuri de renaturalizare (în cazul suprafeţelor utilizate agricol) sau amenajare a malurilor, Someşul devine cel mai semnificativ spaţiu public al oraşului şi element structural de coeziune între diferitele cartiere şi tipuri de activităţi. Parcurs de principalul traseu pietonal şi velo al oraşului, Someşul se transformă într-un parc şi aliniază în lungul său oferte de agrement şi sport. Mobilarea malurilor cu nuclee de atracţie presupune, ca primi paşi, reabilitarea şi extinderea bazelor de agrement deja existente în estul oraşului precum şi amenajarea unora noi la nivelul ansamblurilor rezidenţiale de mare densitate de pe malul sudic. Identitatea urbană a oraşului, brand-ul său, sunt legate în primul rînd de calitatea relaţiei acestuia cu Someşul.

Agrement nautic pe Someş (exemplificare)

Insule verzi în corpul urban. Unul dintre specificele importante ale structurii urbane este prezenţa în interior a unor "goluri" de dimensiuni variabile. Cauzate de prezenţa apei (Cubic sau Pescăruş), reziduuri ale operaţiunilor de sistematizare din perioada socialistă (ex. interspaţiul dintre cartierele Soarelui şi Micro 17), sau pur şi simplu terenuri neurbanizate, ele costituie astăzi resurse importante de teren pentru optimizarea structurii urbane. Prin renaturalizare/ amenajare, acestea sunt valorificate ca nuclee verzi şi pot grupa grupuri de dotări sau centre de cartier pentru zonele rezidenţiale aferente. La nivelul cartierelor, se recuperează astfel deficitul de spaţii verzi publice, şi sunt consolidate nuclee de interes şi de identitate pentru locuitori. Lacul Cubic reabilitat dpdv ecologic şi amenajat, devine centrul funcţional şi simbolic al părţii de nord a oraşului, găzduind pe malurile sale, alături de spaţii verzi, ansambluri rezidenţiale atractive, complexe de servicii, comerţ şi echipamente publice.

Bandouri verzi. Bandourile verzi profită de asemenea de existenţa unor fîşii rămase libere între construcţii pentru a stablii zone-tampon între structuri urbane cu caracter şi funcţiuni diferite. Aceste fîşii verzi sunt, după caz, limită spaţială (prag urban între cartiere diferite), barieră de protecţie (între industrie şi locuire) şi legătură pietonală verde. Dincolo de rolul ecologic şi ambiental ele sunt instrumente de refacere a coerenţei imaginii urbane, acolo unde claritatea de percepţie şi orientabilitatea sunt periclitate de dezvoltări recente (lotizările rezidenţiale de la extremităţile estică şi vestică, alipite cartierelor de blocuri).

Grădini de agrement. Structură hibridă, în acelaşi timp urbană şi naturală, lotizările Bercu fac deja parte din tradiţia oraşului. Dincolo de aspectele urbanistice, Bercu concentrează un complex de relaţii, obiceiuri şi identităţi definitoriu în structurarea comunităţii Sătmărene. Dispariţia acestui tip de loc, nu înseamnă deci numai pierderea unei forme urbane unice în România, dar duce la dispariţia unei comunităţi şi a unui mod specific de viaţă şi deci a unei puternice componente identitare a oraşului. Protejarea acestei zone, extinderea şi multiplicarea tipologiei care îi stă la bază fac parte din priorităţile unui program de dezvoltare ecologică şi socială. Un prim pas în acest sens este elaborarea şi adoptarea unui regulament de ocupare şi de utilizare care să asigure setul de caracteristici morfologice tipice, urmat de un program de încurajare a înfiinţării unor noi colonii de grădini. Pentru locuitorii cartierelor de blocuri, astfel de grădini, amplasate la o distanţă accesisibilă pietonal, pot compensa cu succes deficitul de spaţii verzi private din cartiere.

Elemente extraurbane de peisaj. Reţeaua verde Satu Mare conectează şi elemente de peisaj din teritoriu, integrîndu-le conceptului eco-turistic de ansamblu. Pădurile înconjurătoare (Noroieni la nord, Pădurea Mare la vest, pădurea aflată la sud de Decebal, Pădurea Mădăraş) pot deveni tot atîtea destinaţii pentru drumeţii sau turism de week-end. Prin renaturalizarea unor suprafeţe din jurul oraşului, prin refacerea ecosistemului specific zonei de cîmpie, într-o proporţie echilibrată cu peisajul antropic, al culturilor agricole, întregul cadru natural al oraşului poate fi valorificat ca mediu activ de viaţă pentru locuitori. O astfel de accepţiune a peisajului, care nu se limitează la elementele naturale deosebite, spectaculoase, ci include în demersul de protejare, restaurare şi proiectare întregul teritoriu are implicaţii pozitive nu numai punctual ci asupra calităţii vieţii în ansamblu. Tocmai de aceea, prezervarea calităţilor ecologice şi ambientale ale cadrului natural nu poate fi realizată decît în corelare cu dezvoltarea teritorială a structurii urbane. Un posibil brand ecologic al oraşului, pe termen mediu şi lung este în primul rînd legat de valorificarea poziţiei sale în cadrul natural. „Oraşul verde” este parte indisolubilă a unei regiuni cu aceleaşi calităţi ale mediului, o regiune „verde”. Conservarea şi dezvoltarea unei relaţii fluente, armonioase între Satu Mare şi cadrul său natural extins este deci vitală.

Forme de valorificare a peisajului extraurban (exemplificare)

Refacerea sau accentuarea specificelor naturale ale diferitelor peisaje (ex. lunca Someşului) asigură suportul dezvoltării unor forme noi de turism, care reunesc atracţii naturale (peisaj, apă), antropice (peisaje cultivate, parcuri tematice, produse ecologice) şi culturale (evenimente, tradiţii, artefacte) cu o gamă de servicii adaptate unei cereri personalizate. Culoarul natural al rîului, odată renaturalizat, poate alinia centre de agrement nautic şi balnear, prin modernizarea celor existente (ştrandul oraşului) sau prin realizarea unora noi (spre exemplu amenajarea plajei şi insulei din dreptul comunei Păuleşti). Cooptarea localităţilor riverane în programe de ecologizare şi amenajare a albiei Someşului, poate constitui un prim pas în construcţia unei structuri metropoliane şi, mai tîrziu, regionale. Redireţionarea profilului economic al satelor riverane de la agricol la terţiar e un beneficiu important al unui program turistic pe culoarul Someşului.

Legături verzi. Condiţia esenţială a funcţionării reţelei verzi o constituie calitatea legăturilor dintre elemente. Caracterul acestor legături (auto, pietonale, velo) este dat de prezenţa vegetaţiei. În interiorul oraşului, străzile care conectează nucleele verzi (parcuri, lacuri, culoarul Someşului) vor primi un accentuat caracter pietonal şi vor acomoda benzi speciale pentru biciclişti. Reconfigurarea profilului stradal va acorda prioritate calităţii spaţiului public (pavaje, plantaţii, mobilier urban, iluminat stradal) şi va reduce, acolo unde este posibil, ponderea suprafeţei carosabile şi intensitatea traficului auto. Drumurile amenajate pe digurile Someşului vor constitui, în mod firesc, "magistrala pietonală" a oraşului. Reamenajate şi mobilate cu centre de interes, acestea colectează direcţiile celor două maluri şi le leagă, prin intermediul unor noi pasarele pietonale peste rîu. Principalele trasee pietonale ale oraşului sunt prelungite în teritoriu pentru a accesa nucleele periferice (clustere rezidenţiale sau de activităţi, păduri, centre de agrement etc). Acestea pot prelua reţeaua de drumuri agricole existente, ape sau canale, care plantate şi modernizate, devin interesante nu numai ca alternative pietonale ale şoselelor, dar şi ca posibile trasee pentru cicloturism sau promenadă în mediul natural.

Legături verzi între oraş şi nucleele extraurbane (exemplificare)

Înapoi