Versiune Tipăribilă
Trimite adr. prin mailJoi 22 mai
Ora 18.00 – Casa
de Cultură a Sindicatelor
de Petr Zelenka
Coca Bloos, Cezar
Antal, Constantin Cojocaru, Tudor Tăbăcaru, Nora Covali, Dragoş Ionescu, Florin
Mircea Jr, Cătălina Ieşanu, Ecaterina Hâţu, Irina Ivan, Dan Grigoraş, Lola
scenografia:
Mihai Păcurar
design sonor:
Radu Afrim
despre
substituţie. frică. şi normalitate. despre nebănuita extindere pe care o poate
căpăta conceptul de vecinătate.
despre obişnuinţă.
dragoste. şi diferite obiceiuri personalizate/adaptate ce descind din aceasta.
despre
simplitate. fetiş. existenţă şi congruenţa celor mai ciudate întâmplări. despre
firesc. oameni şi neputinţa de provocare a gestului.
despre dedublare.
suferinţă. interacţiune. despre cum se stabilesc puncte de reper din
acţiuni-stereotip.
despre
comunicare. sau nu. percepţie. frustrare. şi imposibilitatea de gestionare a
obsesiilor.
despre
întâmplare. bucurie. dependenţă. despre comunism şi modalităţile de ambalare a
produselor de larg consum.
despre
identitate. fobii. disperare. şi posibilităţi de acţiune.
Ora 20.30 - Teatrul
de Nord, Sala Mare
Teatrul de Comedie Bucureşti
Înmormântarea
de Péter Nádas
traducerea
Anamaria Pop
Cu:
Regia: László Bocsárdi
Scenografia:
József Bartha
Mişcarea scenică:
Liviu Matei
Asistent regie:
Anca Mocanu
....evoluţia de
excepţie a Mihaelei Teleoacă te trimite uneori la emoţia imaginii Giuliettei
Masina în "La Strada". Aceasta actrită investeşte încărcătura
emoţională şi parcă ar avea trupul din plastilină. De la cel mai mic gest până
la ţinuta adoptată în situaţii diverse, prin jocul expresiv suplineşte până la
urmă necesitatea replicii explicative. Trece de la o stare la alta în câteva
secunde, personajele sale scormonesc parcă mereu în căutarea siguranţei
existenţei, şi mereu sunt dezamăgite. Mihaela Teleoacă nu concepe doar un
personaj, ci întrupează spectaculos ideea poftei de comunicare, ca sprijin
existenţial. Îşi găseşte un partener pe măsura în Dragoş Huluba în care
descoperim un alt actor decât interpretul de excepţie al teatrului nonverbal.
Corpul său vorbeşte de la sine prin gesturi şi expresii filigramat însă,
concepute acum şi intens trăite interior. Când intervin, tăcerile, cei doi
reuşesc să sugereze un dialog nuanţat, ciudat interiorizat doar din priviri şi
mişcări uşoare. Mihaela Teleoacă si Dragoş Huluba oferă remarcabile creaţii
ieşite din matca obişnuitului expresiei teatrale.
"Înmormantarea"
este un spectacol original, special însă, ce merită a fi vizionat pentru
interpretarea cuceritoare a unui eseu, substanţial ca idee, pus in pagină
teatrală admirabil de regizor şi actori.
Ileana
Lucaciu, România liberă/Timpul liber
21 - 27 februarie 2008
Senin
