PROCES VERBAL
Încheiat cu ocazia şedinţei ordinare a Consiliului local al municipiului Satu Mare din data de 26.10.2006.
Încheiat cu ocazia şedinţei ordinare a Consiliului local al municipiului Satu Mare din data de 26.10.2006.
Lucrările şedinţei sunt conduse de d-nul consilier Csillag Tiberiu.
Din totalul de 23 de consilieri sunt prezenţi 23 de consilieri.
Consiliul local a fost convocat conform prevederilor legale.
Dl. Csillag Tiberiu declară deschisă şedinţa ordinară a Consiliului
local din data de 26.10.2006. Înainte de a trece la ordinea de zi ar
dori să spună că a primit un document din care rezultă că a fost ales
delegatul sătesc de la Sătmărel. Şi să fie prezentat, dat fiind faptul
că şi el va participa în condiţiile legii la şedinţa Consiliului local.
Trebuie să aibă cunoştinţă Consiliul local că a fost alegerea, a fost
ales şi va fi cel care va fi prezentat de dl. Primar.
Reprezentatul sătesc la Sătmărel se prezintă sub numele de Sarkozi Gheorghe şi spune câteva cuvinte consiliului.
Dl. Csillag mulţumeşte acestuia şi îi doreşte o muncă în interesul comunităţii. Este puţin supraaglomerat. În momentul de faţă, în legătură cu ordinea de zi a apărut un nou proiect. A înţeles că între timp a apărut un nou proiect de hotărâre privind aprobarea trecerii cu titlu gratuit a unui imobil din patrimoniul public al Municipiului Satu Mare în patrimoniul Companiei Naţionale de Investiţii în vederea reabilitării Sălii de Sport a Grupului Şcolar pentru Industrie Uşoară. Se supune la vot introducerea acestui punct pe ordinea de zi.
Dl.Solschi face o scurtă prezentare a acestui proiect de hotărâre.
Dl.Csillag precizează că este o urgenţă deosebită. Deci este posibil având în vedere că este o şedinţă ordinară. Se supune la vot introducerea acestui punct pe ordinea de zi. Cu 4 voturi împotrivă se aprobă această propunere. Urmează să fie trecut pe ordinea de zi. Vor vedea care va fi numărul de ordine. Se va stabili deocamdată cu un semn de întrebare pentru că au apărut şi alte probleme. Acum i s-a prezentat o cerere adresată consiliului local de 2 avocaţi, probabil că este avocat, oricum unul este avocat, prin care se depune copia minutei încheierii pronunţate ieri de Curtea de Apel Oradea şi depusă tot în ziua de ieri deja la Satu Mare, prin care s-a admis cererea formulată de Popdan Aurel şi Mic Vasile şi citeşte numai esenţa. Şefii comisiilor au câte un exemplar. În contradictoriu cu Primarul municipiului Satu Mare, şi dispune suspendarea provizorie până la judecarea cererii de suspendare în cadrul oricărei măsuri de înstrăinare cu privire la următoarele imobile. Printre altele sunt aici înşirate mai multe imobile. Nu cunoaşte în mod exact obiectul cauzei, dar este înşirat spaţiul comercial, cca. 173 mp, în Piaţa Libertăţii nr.14, de SC Agrozoocom Satu Mare, cu menţiunea că încheierea nu este supusă nici unei căi de atac. Ca jurist spune că minutele sunt hotărâri judecătoreşti, şi sunt supuse exact ca şi sentinţele şi deciziile aduse aceloraşi reguli, printre altele, executarea lor este obligatorie şi neexecutarea lor ar constitui infracţiune. Din păcate, din acest motiv, după opinia lui, este nevoit să propună şi scoaterea punctului 4 de pe ordinea de zi. Propune deci, scoaterea, deocamdată, până la soluţionarea în fond a cauzei. Până atunci încearcă să clarifice şi problemele juridice, respectiv aspectele juridice ale problemei. S-ar putea să se reia totuşi mai repede decât pronunţarea sentinţei, dar acest lucru este posibil şi nu este sancţionabil. Se supune la vot scoaterea de pe ordinea de zi. Cu o abţinere se aprobă această propunere.
Dl. Primar doreşte să informeze consiliul că pentru el a fost de-a dreptul şocantă această hârtie. Deci, un cetăţean, în baza unei interpretări absolut forţate a unei prevederi dintr-o lege, vine şi spune: Primarul poate să dea în compensare anumite bunuri, pentru cele pe care Statul nu le poate restitui pentru care se poate cere retrocedare sau compensare. Poate. Vine un cetăţean şi spune: Eu am descoperit 1,2, 3, 4, 5 imobile, dar nu oricare. A văzut el o centrală termică în mijlocul oraşului, şi încă un centru comercial lângă centrul oraşului, a mai văzut un teren pentru casă foarte bun despre care ştie că este al statului şi este administrat de Primărie. Ia să meargă şi să ceară compensare pentru bunurile mele. Este absurdă treaba, dar se întâmplă în Satu Mare. Mai mult un judecător îi dă şi dreptate în treaba asta. Şi îi forţează la a acţiona în ceea ce priveşte administrarea bunurilor oraşului. Singura entitate răspunzătoare să administreze bunurile oraşului este consiliul local. Şi modificările aduse legii retrocedărilor, aduc ca posibilitate acest aspect şi nu ca imperativ. Totuşi se blochează o astfel de acţiune. Se va ajunge că va veni cine va dori, se va crea un precedent extraordinar în cazul acesta, şi va lua orice bun pe care îl va dori dintre bunurile oraşului. În momentul acela va închide Primăria şi va merge acasă. Nu vor mai face în acest oraş nimic. Nu are sens să mai facă planuri de dezvoltare urbanistică, nu mai are rost să gândească orice acţiune, orice instituţie nu le vor mai gândi, pentru că totdeauna vor depinde de cei care eventual s-ar gândi să mai ceară ceva de la Primărie. Aceste măsuri nu pot fi deblocate în timp real. Toate bunurile care credeau că sunt ale municipiului, s-a dovedit că nu sunt disponibile juridic. Sunt şi altele, dar nu vrea să înşire o listă de probleme pe care ar trebui să le rezolve, dar nu vor putea. Că va fi vina primarului, a consiliului, asta deja este treaba lor. Dar nu mai pot gândi un plan de dezvoltare urbanistică pentru tineri căsătoriţi. Nu mai ştiu ce să facă. Dar asta este culmea. Să vină un judecător, fără citarea părţilor. S-a confirmat acolo că nu au fost citaţi.
Dl. Csillag confirmă că aşa este.
Dl. Primar precizează că este posibil să se scrie acolo fără drept de apel. Cine a dat dreptul judecătorului să spună că este fără drept de apel. De cine este pus acolo acel judecător să spună că este fără drept de apel. El va cere audienţă la preşedintele Curţii de Apel Oradea. Este vorba despre chiar preşedintele Curţii de Apel Oradea, deci nu va merge în audienţă, dar va merge în calitate de primar, de reprezentant al acestei colectivităţi. Ce calitate mai au ei, el ca primar, respectiv consilierii. Cum pot gândi mai departe dacă sunt în 24 de ore blocaţi, fără nişte proceduri legale. Nu ştie cine a putut inventa această procedură. Şi totuşi sunt blocaţi. Oricum nu se poate decide acum pentru că au obligaţia de a respecta prevederile legale. Are obligaţia de a-l reangaja pe Timciuc pe un post inexistent în organigramă, tot în baza unei sentinţe judecătoreşti. Nu ştie cum vor face. S-a interesat la toate forurile existente, cum să angajeze cu jumătate de normă, pe un post contractual un jurist. Un asemenea post nu există prin lege în organigrama Primăriei, pentru că sunt funcţii publice. Ce va face cu jumătate de normă contractual, nu ştie. Nu ştie de ce îi mai trebuie legi dacă se scot sentinţe care dau peste cap toate legile. Şi nu ştie dacă nu I se va imputa lui, ca angajator salariul lui pentru că l-au plătit ilegal în condiţiile în care nu au postul. Dar dacă nu îl angajează va fi acţionat în penal pentru abuz în serviciu. Întreabă consiliul ce să facă pentru că de câteva luni încoace el nu mai ştie ce să facă, într-o serie de astfel de probleme. SEIP-ul nu îl vor mai înfiinţa. El funcţionează acolo unde este. De ce ne trebuie nouă un SEIP cu condiţii elegante, moderne, cu deservirea cetăţeanului în condiţii civilizate, deoarece luni de zile sunt blocaţi în mod sistematic în a crea nişte condiţii, pentru o instituţie, pentru un serviciu pentru a o face funcţională. Nu se poate.
Dl. Csillag arată că este absolut de acord cu dl. Primar. Din experienţă poate să spună că aşa ceva, în decurs de 45 de ani cât a lucrat şi ca jurist, nu s-a întâlnit cu aşa ceva. Adică sentinţa este mai mult decât absurdă.
Dl. Curpaş întreabă consilierii ce se întâmpla dacă data trecută se vota şi se făcea firmă.
Dl. Csillag precizează că atunci nu ar fi avut obligaţia să execute hotărârea.
Dl.Curpaş nu înţelege de ce se opresc pentru minuta aceasta.
Dl. Csillag precizează că sunt nevoiţi. Dacă consideră că poate să voteze pentru. Nu are nimic împotrivă. Mai sunt aici jurişti. Dacă afirmaţia lui în privinţa faptului că neexecutarea unei hotărâri, deoarece şi încheierile sunt hotărâri judecătoreşti, neexecutarea lor constituie sau nu infracţiune pot să o confirme.
Dl. Curpaş afirmă că nu au fost chemaţi, nu sunt parte.
Dl. Csillag arată că acest aspect trebuie clarificat pe cale procedurală. Îi pare rău că a făcut aceste precizări. Problema este votată şi cu asta a şi încheiat. Acest punct s-a scos de pe ordinea de zi.
Dl. Primar arată că acea listă pe care o solicită un domn avocat, în nume propriu o solicită. Bine că nu solicită Palatul administrativ, pentru ca să trebuiască să se iasă de acolo. Dar acolo sunt deja bunuri vândute prin legea 550. Nu a ştiut avocatul, pentru că dacă ştia probabil nu îl punea pe listă. Pentru bunul acesta pe care trebuie să-l schimbe există sentinţă definitivă ca să vândă. Adică, un judecător spune că trebuie să se vândă şi altul spune că îl blochează să nu facă nimic cu el. Dar să fie două sentinţe dintre care una spune să vândă şi alta să nu vândă. Atunci până la urmă cine va acţiona consiliul în penal. Acela la care nu i-au vândut sau dacă l-a vândut acela care avea dreptul să cumpere. Propune să facă toţi autodenunţ şi să nu se mai complice treaba. Până la urmă se va ajunge în situaţia în care vor merge ei şi vor spune haideţi arestaţi-ne, suntem demnitari, până nu mai facem şi alte prostii.
Dl. Csillag arată că de vândut se mai poate vinde. Iar ca să oprească executarea numai acuma se poate face, dat fiind faptul că actul este înregistrat. Deci este o diferenţă de nuanţă. Stiti. În fine, este o problemă care oricum s-a votat, s-a scos de pe rol. Nu se mai discută pe tema asta. Vor vedea, vor analiza din punct de vedere juridic şi eventual cu ajutorul dl. Primar interveni la Oradea la Curtea de Apel, chiar la Preşedintele Curţii de Apel. Dar nici măcar preşedintele nu poate dispune unui judecător, care este absolut independent şi răspunde practic, mai mult teoretic pentru hotărârile luate. Mai este o problemă. Şi anume punctul nr.20 de pe ordinea de zi. Nu a primit nici el şi nici cei cu care a vorbit, nici un document. Dl. Primar a trecut, este o singură semnătură, a dl. Primar prin care a fost trecut pe ordinea de zi materialul. În întreabă pe dl. Primar
dacă menţine propunerea de a rămâne punctul 20 pe ordinea de zi., este vorba despre stabilirea locaţiei pentru o biserică. Aceasta deoarece a semnat ordinea de zi.
Dl Primar arată că a fost un proiect iniţiat de d-ii consilieri şi el a pus-o pe ordinea de zi.
Dl. Csillag precizează că nu este nici o documentaţie.
Dl. Solschi doreşte să aducă la cunoştinţa consilierilor un aspect. Este prima dată de când lucrează în administraţie, când un grup de consilieri, 6-7 consilieri, iniţiază un proiect de hotărâre, fac expunerea de motive, întocmesc proiectul de hotărâre, iar persoana din executiv, care avea datoria să întocmească un raport de specialitate, indiferent că este favorabil sau nu, nu a făcut lucrul acesta. Informează consilierii că acuma o săptămână i-a trimis în scris acest lucru. Acum se confirmă din nou că nu şi-a făcut datoria. Va propune în scris Primarului să aplice o sancţiune corespunzătoare. Este inadmisibil ca un sfert din consiliului local să iniţieze un proiect de hotărâre, iar respectivul care are datoria nu întocmeşte raportul.
Dl. Csillag supune la vot scoaterea acestui proiect de pe ordinea de zi. De asemenea precizează că aceste probleme trebuie rezolvate la nivelul aparatului administrativ. Dacă au ceva cu d-na Pop, consideră că a procedat conform propriei cunoştinţe şi convingerilor sale, în legătură cu aspectele tehnice.
Un cetăţean doreşte să ia cuvântul, fără a manifesta un interes.
Dl. Csillag îi spune nici să nu ridice mâna. Sau atunci să ţină mâna într-una sus. Înseamnă că ordinea de zi a fost stabilită. Restul problemelor rămân. Întreabă consilierii dacă sunt de acord cu aceste două proiecte introduse, şi un proiect scos de pe ordinea de zi. Îşi cere scuze, este vorba despre două scoase şi una introdusă. Se supune la vot ordinea de zi a şedinţei, în formă modificată. În unanimitate de voturi se adoptă ordinea de zi astfel:
1) Proiect de hotărâre privind aprobarea trecerii cu titlu gratuit a unui imobil din patrimoniul public al Municipiului Satu Mare în patrimoniul Companiei Naţionale de Investiţii în vederea reabilitării Sălii de Sport a Grupului Şcolar pentru Industrie Uşoară
2) Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investiţii “Reabilitarea clădirii Teatrului de Nord Satu Mare”.
3) Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investiţii “Amenajare Centru Socio-cultural” în municipiul Satu Mare.
4) Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investiţii “Complex de educaţie ecologică şi de monitorizare a calităţii aerului în context transfrontalier”.
5) Proiect de hotărâre privind aprobarea concesionării clădirilor fostelor CT şi PT, disponibile din patrimoniul privat al municipiului Satu Mare.
6) Proiect de hotărâre privind aprobarea cofinanţării obiectivului de investiţii “Complex de educaţie ecologică şi de monitorizare a calităţii aerului în context transfrontalier.”
7) Proiect de hotărâre privind aprobarea Acordului de Parteneriat încheiat cu Asociaţia Forumul Întreprinzătorilor în vederea realizării unui incubator de afaceri.
8) Proiect de hotărâre privind aprobarea PUD, str. I.Chendi nr.147A
9) Proiect de hotărâre privind aprobarea PUZ, str. Petofi Sando 34.
10) Proiect de hotărâre privind aprobarea PUZ, str. Lucian Blaga 338.
11) Proiect de hotărâre privind aprobarea PUZ, zona str. Dara.
12) Proiect de hotărâre privind aprobarea PUD, transformare CT4 în biserică greco-catolică.
13) Proiect de hotărâre privind aprobarea PUZ în municipiul Satu Mare, pe str. Dara-str. Diana.
14) Proiect de hotărâre privind vânzarea a două autobuze de la RA Comunala Satu Mare, la SC Transurban SA Satu Mare.
15) Proiect de hotărâre privind alocarea unor sume din bugetul municipiului Satu Mare pentru organizarea de manifestări culturale cu ocazia sărbătorilor de iarnă.
16) Proiect de hotărâre privind modificarea statului de funcţii al aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Satu Mare prin transformarea unor funcţii publice de execuţie din clasa III în funcţii publice de execuţie clasa I.
17) Proiect de hotărâre privind suplimentarea listei spaţiilor comerciale şi de prestări servicii ce se vor scoate la vânzare conform prevederilor Legii 550/2002.
18) Proiect de hotărâre privind modificarea şi actualizarea HCL 30/2002 şi 49/2006 privind stabilirea şi sancţionarea unor contravenţii în domeniul edilitar-gospodăresc, ordinii, curăţeniei şi igienei publice în municipiul Satu Mare.
19) Proiect de hotărâre privind numirea comisiei de soluţionare a cererilor depuse în baza OUG nr.51/2006.
20) Diverse.
Pct.1 Proiect de hotărâre privind aprobarea trecerii cu titlu gratuit a unui imobil din patrimoniul public al Municipiului Satu Mare în patrimoniul Companiei Naţionale de Investiţii în vederea reabilitării Sălii de Sport a Grupului Şcolar pentru Industrie Uşoară.
Dl.Csillag arată că dat fiind faptul că este o urgenţă deosebită, se poate pune ca şi primul punct al ordini zilei. Crede că, membrii comisiei tehnice au analizat problema aceasta, nici cea economică. Nimeni nu a analizat proiectul?
Dl. Nits arată că a citit înainte de şedinţă, sunt de acord cu proiectul de hotărâre. Dar nu s-a discutat în comisie. Personal este de acord.
Dl. Csillag întreabă dacă el personal sau comisia.
Dl. Nits precizează că el personal, deoarece în comisie nu s-a discutat.
Comisia juridică acordă aviz favorabil.
Dl. Csillag cere şi părerea comisiei economice.
Comisia economică propune să treacă mai departe cu discuţiile şi cu supunerea la vot.
Se supune la vot proiectul de hotărâre, în ansamblu. În unanimitate de voturi se adoptă hotărârea privind aprobarea trecerii cu titlu gratuit a unui imobil din patrimoniul public al Municipiului Satu Mare în patrimoniul Companiei Naţionale de Investiţii în vederea reabilitării Sălii de Sport a Grupului Şcolar pentru Industrie Uşoară.
Pct.2 Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investiţii “Reabilitarea clădirii Teatrului de Nord Satu Mare”.
Comisia de buget arată că, având în vedere faptul că, clădirea teatrului face parte din patrimoniul municipiului Satu Mare, au acordat aviz favorabil.
Comisia tehnică propune aprobarea proiectului de hotărâre.
Se supune la vot în ansamblu proiectul de hotărâre. În unanimitate de voturi se adoptă hotărârea privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investiţii “Reabilitarea clădirii Teatrului de Nord Satu Mare”.
Pct.3 Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investiţii “Amenajare Centru Socio-cultural” în municipiul Satu Mare.
Comisia de buget propune aprobarea proiectului de hotărâre.
Comisia tehnică propune aprobarea proiectului de hotărâre.
Dl. Viman arată că este o chestiune de formă. În contractul încheiat între Primărie, respectiv, SC C&A Acces, la art.2 se vorbeşte numai despre centru pentru cultură şi artă. Propune să rămână ceea ce este în hotărâre, respectiv centru socio- cultural. Apoi, atrage atenţia că din anumite motive, se vorbeşte despre asigurarea condiţiilor pentru activităţi legate de pictură şi sculptură. Ori din nou, se aprobă un centru socio-cultural. Acolo pot avea dreptul chiar şi alte categorii de organizaţii, sau oameni care doresc să-şi manifeste ori nevoile, ori talentele, în domeniul social şi cultural.
Dl. Csillag întreabă dacă doreşte vreo completare la proiectul de hotărâre.
Dl. Viman precizează că pentru a nu se greşi propune ca în contract să nu fie trecut “centru pentru cultură şi artă”, deoarece în proiect este centru socio cultural.
Dl. Primar arată că acel proiect, acel contract, de fapt nu este încheiat. A fost o acţiune pe care arhitectul a făcut-o ca pe o sponsorizare. Deci încă nu s-a plătit, nu s-a încheiat contractul. L-au primit, l-au însuşit şi îl propune aprobării. Dar cu ce titlu a proiectat arhitectul, iar nu a înţeles.
Dl. Viman spune să nu se trezească numai cu activităţi de un anumit tip.
Dl. Primar arată că ar trebui specificat un lucru de pe acuma. Ideea iniţială a fost, nu este nevoie să o menţină, dar ideea iniţială a fost, de a crea un centru pentru artiştii plastici sătmăreni, un centru de creaţie, pentru că aceştia nu au un loc unde să li se atribuie ateliere de creaţie, un centru care poate atrage şi alţi artişti, care poate organiza anumite tabere. Aceasta a fost ideea iniţială. Dacă vor să facă un centru deschis oricărei activităţi, trebuie să se gândească cineva administra, cu ce scop. Atunci vor pune Casa de Cultură a municipiului acolo. S-a întocmit un proiect. Acel proiect s-a structurat pe un anumit gen de activitate. Acel proiect degeaba îl aprobă acum dacă se gândesc să facă altceva acolo. Structura cădirii şi ideea care s-a proiectat, s-au dimensionat parcurile şi toate cele, sunt gândite pentru un centru de artă plastică, care lipseşte în oraş. Oamenii, poeţii, literatura are n locuri în oraş unde se adună şi discută. Muzicienii la fel. S-a dorit să se acopere acel gol în viaţa spirituală a oraşului, un loc pentru artiştii plastici. Dacă se gândesc la altceva, atunci se ajunge la situaţia când s-a pornit într-o direcţie şi s-a ajuns la altceva.
Dl. Csillag are o propunere şi anume să se completeze cu expresia pentru artiştii plastici.
Dl. Primar arată că nu titlul contează sau ce denumire se dă clădirii. Aceasta se va realiza în momentul în care se va realiza investiţia şi se va acorda acolo un spaţiu de activitate unor oameni. Acolo va trebui să se decidă. Acuma lucrarea se face. Dar încă o dată dacă se aprobă acum proiectul, şi se lansează această investiţie, atunci acea clădire se va transforma dpdv funcţional, fiind destinat activităţii de artă plastică, care ar fi păcat să fie folosit pentru altceva. De fapt s-a lansat acel proiect pentru un centru de artă plastică. Acum când se aprobă indicatorii se spune că nu se mai vrea arte plastice ci şi altceva. Titlul se poate concepe în orice fel. Nu are nici o importanţă. Se poate boteza cum vor numai să se ştie ce destinaţie va primi acel imobil.
Dl. Zaha arată că i s-a zis centru. Întreabă dacă vor beneficia şi copii talentaţi sau numai un anumit grup de artişti plastici care fac parte dintr-o anumită asociaţie.
Dl. Primar arată că depinde de ei cui i se va da sau ce regulament se va întocmi la data când se va finaliza. Acum este vorba despre realizarea fizică a unei clădiri. Este o problemă tehnică ce se discută acum. Şi financiară. Modul de utilizare a acelei clădiri va fi stabilită de consiliul local probabil în primăvara sau vara anului viitor, când această lucrare va fi finalizată.
Dl. Enătescu arată că după structura care apare acolo spune foarte clar că mai mult de 10 persoane nu vor încape în acel centru socio-cultural. Vor trebui să se distribuie bonuri de ordine la WC. Este un singur WC pe toată clădirea. Acesta nu este un centru care să găzduiască un număr mare de populaţie. De la început este conceput ca cu atelier, cu un număr relativ restrâns de persoane şi nu pentru un circuit mare. Pe de altă parte trebuie să se gândească şi la următorul lucru. Valorile artistice rămân în patrimoniul acestui municipiu. Şi este nevoie de aceste valori. Este nevoie de creşterea valorii locului în care sunt. Acest lucru este posibil numai prin simulare şi atragerea creativităţii. Aşa că după părerea lui este bine şi acel centru, este bine şi cealaltă investiţie, respectiv crearea unui centru, cum se zice socio-cultural având un alt profil şi o altă structură, deoarece această structură nu este potrivită.
Dl. Csillag întreabă dacă în final susţine proiectul.
Dl. Enătescu arată că susţine centrul pentru artiştii plastici.
D-na Gittinger precizează că trebuie menţionată adresa exactă la care este situată, pentru că în unele locuri s-a găsit Ştrandului 6, iar în altele 8. Întreabă unde este situat, dacă poate să îi spună cineva. Deci în anexa 1 la proiect este Ştrandului 8, în contract şi celelalte acte este Ştrandului 6.
Dl. Primar menţionează că este vorba despre Ştrandului 6-8.
D-na Gittinger precizează să se completeze cu nr.6-8, pentru a nu avea probleme de identificare. Deci în anexa nr.1 la proiectul de hotărâre să se corecteze. La fel şi în celelalte acte, respectiv în contractul de prestări servicii.
Se supune la vot proiectul de hotărâre pe ansamblu cu modificările propuse. În unanimitate de voturi se aprobă hotărârea privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investiţii “Amenajare Centru Socio-cultural pentru artiştii plastici” în municipiul Satu Mare.
Pct.4 Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investiţii “Complex de educaţie ecologică şi de monitorizare a calităţii aerului în context transfrontalier”.
Comisia buget propune aprobarea.
Comisia tehnică propune aprobarea proiectului de hotărâre.
Se supune la vot proiectul de hotărâre în ansamblu. În unanimitate de voturi se adoptă hotărârea privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investiţii “Complex de educaţie ecologică şi de monitorizare a calităţii aerului în context transfrontalier”.
Pct.5 Proiect de hotărâre privind aprobarea concesionării clădirilor fostelor CT şi PT, disponibile din patrimoniul privat al municipiului Satu Mare.
Comisia buget propune aprobarea proiectului de hotărâre.
Comisia juridică a acordat aviz favorabil.
Se trece la discutarea proiectului pe articole. Se dă citire articolului 1.
Dl. Nits are o întrebare legat de acest articol. La punctul 5 este un PT pe strada Petre Bran, care urmează la urma urmei într-un alt proiect de hotărâre. Este adevărat că este limitrof obiectului care va fi discutat, dar interesant este că 80% din teren pentru punctul termic este astăzi în proprietate privată şi Consiliul nu ştie cum va concesiona.
Dl. Primar precizează că poate la proprietarii de teren. Poate. Dar mai întâi trebuie deblocat. Posibilitatea administraţiei este de a negocia concesiunea. Sigur că nu va concesiona la unu care nu poate avea un obiect real.
D-na Gittinger arată că din experienţă proprie, întâmplător ştie că au mai concesionat clădiri ale, sau mai exact au mai fost date în folosinţă clădiri ale centralelor termice în condiţiile în care terenul a fost în proprietate privată întabulat pe persoane fizice. Nu au fost criticate.
Dl. Albu arată că are o singură întrebare. Lista aceasta este lista completă sau este lista incompletă.
Dl.Leş precizează că sunt centralele care au mai rămas.
Dl. Albu întreabă dacă mai sunt centrale care nu sunt pe acea listă. Deci atunci este lista completă? Ce înseamnă asta.
Dl. Leş adaugă că cele care au rămas sunt neconcesionale.
Dl. Albu arată că este unu care nu a fost concesionat. De exemplu cel de pe str. Decebal. A dat un exemplu, dar probabil mai sunt şi altele.
Dl. Mircea Pop, din partea executivului, oferă lămuriri consilierilor cu privire la această problemă. Centrala PT de pe strada Decebal nu a făcut parte din această listă. Executivul l-a recepţionat, dar nu a făcut parte din patrimoniu. Mai există în patrimoniu, dar nu face obiectul centralelor.
Dl. Albu arată că probabil mai sunt din moment ce el a găsit una.
Dl. Mircea Pop precizează că mai sunt acolo ale Apaservului, care nu sunt în patrimoniul municipiului.
Dl. Matuz arată că, ţinând cont de avizul Secretarului, comisia de servicii a fost nominalizat ca şi comisie care trebuie să-şi dea avizul la acest proiect de hotărâre. Au acordat aviz favorabil. Data trecută când au răsfoit materialul i s-a părut cam subţirel. Din păcate îşi menţin aceeaşi părere în continuare. Încă un aspect la care doreşte să atragă atenţia este că acest proiect de hotărâre nu rezolvă în nici un fel problema hidrofoarelor care sunt în aceste centrale termice. Deci aici sunt anumite suprafeţe. Dar nu s-a ţinut cont că anumite suprafeţe trebuie separate, trebuie izolate pentru a putea funcţiona în continuare. Materialul este subţirel şi crede că cei din comisie vor avea o misiune foarte dificilă. Trebuie să i se acorde un credit pentru a nominaliza care centrală, pentru ce tip de activitate, şi trebuie să fie foarte competentă pentru a aduce la bun sfârşit acel material subţirel.
D-na Gittinger arată că în comisie juridică a fost foarte pe larg dezbătut acel proiect. L-au şi chemat pe cel care a întocmit referatul de specialitate, respectiv caietul de sarcini şi l-au întrebat ”atâta numai”. Este deosebit de subţire şi necuprinzător şi în opinia lor. Nu au văzut o clasificare a acestor activităţi, a ceea ce se permite, a ceea ce nu se permite. De exemplu, a se vedea la punctul e, apare etc. deci orice, inclusiv, dar nu spune ce se poate face şi ce s-a discuta la şedinţa comisiei juridice legat de aceste centrale termice. Dar orice. Au imaginaţie. Deci într-adevăr nu s-a întocmit acel material pe care consilierii l-ar fi pretins la şedinţa trecută. Răspunsul a fost că atâta s-a putut.
Dl. Nits precizează că în septembrie când au negociat concesionarea prin negociere directă a Pt-urilor în avizul lor, pentru că atunci au fost rugaţi să dea aviz au formulat următoarea condiţie. Au spus aşa: “Atragem atenţia de a se cuprinde în caietul de sarcini, respectiv în contractele de concesiune clarificarea obligativităţii şi responsabilităţii părţilor în ceea ce priveşte funcţionarea şi pe mai departe în condiţiile optime şi de siguranţă a staţiilor de hidrofor amplasate în aceste clădiri, staţii care asigură alimentarea cu apă a clădirilor înalte din zona aferentă.” Dacă s-au uitat d-nii consilieri pe listă, majoritatea acestor centrale respectiv puncte termice sunt în cartiere, unde sunt legate la aceste foste centrale, la staţia de hidrofor existentă. Aceasta oricum va trebui trecut la caietul de sarcini al fiecărei, dacă se va emite pentru fiecare centrală separat caiet de sarcini când se va pune spre concesionare, sau spre negociere, atunci în fiecare trebuie specificat acolo unde este staţie de hidrofor, ce se întâmplă cu el, cine răspunde. El propune, şi nu comisia, ca în contractul de concesiune să fie trecut ca obligatoriu, pentru aceste staţii de hidrofor să facă posibil intrarea permanentă a celor care întreţin aceste hidroforuri. Pentru că acestea se pot strica şi rămân oamenii fără apă. Iar la caietul de sarcini colega a spus despre faptul că acolo sunt activităţi de producţie. Acelaşi motiv. Majoritatea sunt în cartiere de locuit. După aceea acel etc. este iarăşi inutil acolo pentru că, într-adevăr atunci acolo se poate pune orice. Iar următoarea propoziţie respectiv, respectă normele internaţionale şi europene pentru protecţia mediului propune să fie completat “şi avizelor şi reglementărilor de urbanism.” Pentru că şi acestea sunt. Mai are o întrebare. Undeva a citit că se vorbeşte şi de terenul alăturat acestei centrale. Deci se concesionează centrala ca atare, şi după aceea şi despre terenuri alăturate. Ce înseamnă aceste terenuri alăturate. Ce se pot face acolo la urma urmei.
D-na Gittinger întreabă dacă se dau nişte bani pentru acele terenuri sau se dau gratuit în folosinţă. Nu se ştie.
Dl. Gozar doreşte să supună atenţiei consiliului art.1, deoarece de fiecare dată se trezesc cu aceleaşi probleme când este vorba despre procedura de negociere directă. Din avizul d-ei secretar reiese faptul că ar trebui concesionat prin procedura de licitaţie. Probabil sunt mai mulţi care doresc aceste centrale în unele zone. Ar propune să se respecte conform legii procedura de licitaţie. Este menţiunea şi din cealaltă hotărâre, respectiv, dispozitivul pentru a nu fi returnate de către Prefectură.
Dl. Csillag precizează că este o singură problemă. Legea 219 care a reglementat această problemă, în cazul licitaţiilor făcute pentru concesionarea, vânzarea, indiferent, a bunurilor proprietatea privată, a fost abrogat. Între timp a apărut o altă lege, un alt ordin, o altă ordonanţă de urgenţă prin care s-a stabilit procedura de licitaţie, numai pentru proprietatea publică. Pentru proprietatea privată momentan este un vid legislativ, adică nu există un alt program legislativ prin care să se reglementeze procedura de licitaţie, pentru terenurile proprietate privată. Atunci au fost nevoiţi, de altfel s-a şi propus în comisia juridică ca să se respecte procedura prevăzută pentru publicitate în actele normative, care sunt valabile deocamdată pentru bunurile proprietate publică.
Dl. Primar arată că metoda negocierii directe este o metodă de licitaţie prevăzută în lege. Singurul lucru pe care îl pot câştiga prin această metodă şi s-o aplice la proprietatea privată, fără a ţine seama de toate procedurile, pentru a câştiga timp dacă este cazul. Iniţial au folosit această metodă pentru a nu mai sta 2-3 luni la anunţuri publice. Procedura negocierii directe duce la o altă cale. Se poate face anunţul public. Poate să vină mai multe firme pentru acelaşi bun. Singura problemă este să se stabilească, şi aici nu au, criteriile de punctare a ofertelor, pentru că dacă vine unu care vrea să facă o activitate. Poate vine altul care vrea să facă o altă activitate, unu investeşte 1 milion de lei, altul investeşte 1 miliard de lei. Unul face ceva mai frumos, altul. Deci aici trebuie stabilite criteriile, respectiv ce înseamnă reabilitarea tehnică a clădirii, ce gen de activitate face pe care trebuie să îl facă. Sunt activităţi pe care vor să le sprijine, sunt altele pe care nu le pot interzice dar nici nu vor să le sprijine. Unele sunt prevăzute de lege, altele nu sunt prevăzute în nici un articol. Acestea trebuie prevăzute printr-un punctaj adecvat. Acest lucru trebuie făcut şi aici apare negocierea directă. Vin trei firme, care pun fişa ofertei, negociază direct cu el. Al doilea, al treilea. Se ajunge la discuţii şi se stabileşte lista de prioritate, după care se desemnează câştigătorul dar nu are de lucrat la procedurile de licitaţie.
Dl. Csillag arată că doreşte să dea cuvântul d-ei Gittinger, pentru că în şedinţa comisiei juridice s-a discutat această problemă şi s-a propus şi modificarea art.1.
D-na Gittinger arată că tocmai aceste criterii au lipsit, că nu vede o concepţie, să se vadă ce se vrea a se face în aceste centrale termice. În funcţie de opţiunea lor să selecteze pe cei ce vor să vadă acolo şi să desfăşoare o anumită activitate şi exact acest lucru nu vede în caietul de sarcini şi acesta lipseşte. Cu participarea la concesionare nu va fi problemă. Pentru că tocmai doresc să însereze în art.1 o completare în sensul să fie respectate procedurile de publicitate specifice licitaţiei. Deci acestea se publică în ziare, şi în urma acestor publicaţii vin cei care doresc să participe la negocierea directă. Nu vede cum acea comisie, indiferent din câţi membri va fi formată, va putea pe loc să stabilească aceste criterii. Deci ar fi trebuit să fie prezentate deja astăzi aceste criterii, să le aprobe. Şi pe baza acestei aprobări a noastre să lucreze ulterior comisia. Consiliul trebuie să aprobe aceste criterii.
Dl. Curpaş vrea să pledeze pentru a da curs unui proiect, pentru că aşa o să rămână, au darul acesta de a le amâna. Nu ştie pe cine aşteaptă. S-a pus problema hidroforului. În contractul care se face, cel care câştigă licitaţia, va avea obligaţia să închidă frumos şi să deschidă uşă pentru hidrofor. În rest să investească aşa cum va fi aprobată în licitaţie. Legat de terenuri, pentru că s-a pus problema ce vor face cu terenurile. Fiecare persoană are acolo un teren de jur împrejur, necesar pentru activitatea care se va desfăşura. Dacă va fi sală de sport, se vor face locuri de parcare şi intrare de jur împrejur. Nu înseamnă că nu se poate spune la concesiune şi suprafaţa de teren care se atribuie pentru utilităţi. Legat de caietul de sarcini. Şi lui i se pare pueril şi slăbuţ, dar nu se poate face până nu sunt toate cerinţele, toate cererile cu ceea ce vor să facă, nu seamănă a caiet de sarcini aşa cum s-a făcut la Piaţă, pentru desfacere de mărfuri, aici sunt diverse activităţi. Cererile trebuie să se depună, iar raportat la destinaţia punctelor sau centralelor termice se poate face un caiet amplu, caiet de sarcini, şi apoi să se poată cumpăra şi să plătească înscrierea şi aşa mai departe, cu toate formele care se fac. Caietul de sarcini prezentat acum, Nu ştie câţi realizează acest lucru pentru că nu lucrează cu aşa ceva. Caietul de sarcini este mult mai complex decât ceea ce văd ei. Este foarte amănunţit. Pentru că altfel se dă peste cap toată licitaţia. El propune să nu se oprească, pentru că dacă se opreşte, se amână, iar interesul este cât mai curând aceste centrale, să prindă viaţă, pentru că orice spaţiu se vinde, se ia o altă faţă, dă o faţă nouă oraşului, indiferent unde este. S-a amenajat şi este exemplul Arhiva. Trebuie mers şi văzut ce frumos este. Aşa va fi, poate mai frumos, acelea care vor fi negociate. Roagă foarte frumos să sprijine această iniţiativă.
Dl. Csillag arată că în legătură cu art.1. La anexe este de acord cu propunerea făcută de dl. Nits, dar se va consemna în procesul verbal, oricum, va rămâne urma. Dar, art.1 aşa sună după ce a trecut prin comisia juridică, pe care colega nu ştie de ce a omis să menţioneze.
Se aprobă concesionarea prin procedură de negociere directă, cu respectarea procedurilor de publicitate specifice licitaţiilor publice a clădirilor CT şi PT , cuprinse în anexa 1, aflate în proprietatea privată a municipiului Satu Mare, conform HCL 45/2005, rămase disponibile pe raza municipiului Satu Mare. Roagă consilierii să ţină cont de această propunere a comisiei juridice, cu privire la art.1 şi de cele propuse şi cu privire la precizările din anexa 1 de dl. Nits. Cere scuze că a intervenit ca persoană fizică nu ca preşedinte.
Dl. Nits mai are o întrebare. Aceste concesionări se fac pe 20 de ani. După concesionare se vor face investiţiile. Nu se vorbeşte nicăieri ce se întâmplă după 20 de ani. Ceva măcar ar trebui într-o propoziţie, respectiv că se vor reactualiza aceste contracte sau dacă nu în cazul în care cineva renunţă, ce se întâmplă cu investiţia pe care a făcut-o. Poate cineva va renunţa mai repede de 20 de ani.
Dl. Csillag doreşte să dea un răspus în acest sens. Prin asimilare se poate stabili un termen până la 49 de ani, ceea ce este reglementată la ora actuală.
Dl. Nits precizează că s-a hotărât 20 de ani dpdv ca aceste centrale fiind ale municipiului, şi rămân în proprietatea municipiului, dacă cumva peste 15 ani sau 20 de ani va fi un alt sistem de încălzire, sau altă necesitate va fi, să poată fi reluate înapoi. De aceea s-a stabilit 20 de ani şi nu 49.
Dl. Csillag arată că dl. Nits a vorbit de prelungire, el acum vorbeşte de prelungire. Odată ce s-a concesionat trebuie respectată concesiunea, dacă nu convine sau sunt nişte motive imperative, care impun reducerea termenului, se poate realiza numai prin instanţă, deci nu în mod unilateral. Dacă s-a stabilit la 20 de ani. Prelungirea se poate face cu 50% cel puţin, faţă de termenul stipulat în contract.
Dl. Gozar întreabă dacă nu se poate stipula în contract ca după termenul de 20 de ani să rămână în patrimoniul municipiului aceste bunuri.
D-na Gittinger precizează că toate aceste lucruri ar fi trebuit stipulate în caietul de sarcini, în momentul în care oferă spre concesionare cei care doresc să participe să ştie în ce condiţii. Cum poate să negocieze cineva dacă nu ştie nici el, nici consiliul ce se vrea până la urmă. Singurul motiv este cel pe care l-a enunţat d-nul Curpaş, să nu se lase să stea acolo. A fost singurul argument pentru care s-a acordat aviz favorabil proiectului de hotărâre. În rest nu se pot angaja să refacă toată documentaţia, pentru că nu sunt în măsură şi nu este treaba lor. Dar ar fi trebuit să fie un material mult mai complet.
Dl. Zaha arată că aceste centrale sunt amplasate pe diferite zone ale oraşului, în zone aglomerate, în special, printre blocuri, unde sunt zone mai mărginaşe. Probabil un caiet de sarcini unitar pentru toate aceste centrale nu este specific şi nici nu poate crea mulţumiri nici din partea populaţiei şi nici din partea celor care vor dori să concesioneze. Ar trebui stabilite nişte criterii separat pentru fiecare.
Dl. Csillag arată că numai între ghilimele spune că au propus să fie dublate nr. consilierilor care vor participa să nu cumva să scape vreun specialist dintre consilieri, şi să fie inclusiv jurişti.
Dl. Matuz propune să nu se retrimită cu aceeaşi neclaritate acest proiect, să fie dublat într-adevăr numărul consilierilor, să nu se discute acel caiet de sarcini, şi să împuternicească pe cei care vor fi numiţi în această comisie să facă caietul de sarcini pentru fiecare centrală în parte.
D-na Gittinger arată că este o responsabilitate imensă.
Dl. Albu ar dori să mai ridice o problemă. Preţul acesta de pornire, a înţeles că este posibilitatea de a avea mai mulţi ofertanţi. După o experienţă acumulată, nu odată s-a întâmplat ca la preţul de pornire să fie 0,1%. Or, dacă vin să propună acum, indiferent de starea în care se află aceste centrale, 6800 de mp în municipiu, ar putea fi de 10 mii de euro pe an. Adică vreo 4 miliarde în 20 de ani. Adică sunt bani mărunţi. Pentru municipiu, nu pentru el personal. Dar nu pot să-şi permită să concesioneze sub 1 euro pe mp pe perioadă de 20 de ani, sub un euro. Va fi de-a dreptul caraghios.
Dl. Primar precizează că dpdv al afacerii directe este un preţ mic. Problema nu este câţi bani se încasează de pe urma centralelor termice, ci fiecare centrală termică ca să ajungă la un standard aşa cum este de exemplu Arhiva, să fie reabilitată, să fie funcţională, amenajată pentru public, înseamnă investiţii care după aprecierea noastră se cifrează de la 100 până la 300 de mii de euro pe clădire. Minimum. Nu doar structură, ci şi clădire şi altele. Strict necesar. În interior investiţia specifică, deci câştigul ca aceste centrale să fie reabilitate, ci la 15 ori 2500 de euro înseamnă deja milioane de euro investiţia pentru imobile ale oraşului care rămân definitiv ale oraşului. Aceasta este afacerea. Nu banu câştigat la buget. În primul rând aceasta este afacerea. Trebuie să se gândească la faptul că dacă o activitate comercială, de mică producţie sau servicii care nu sunt mari aducătoare de venit. Dacă se fac investiţii de sute de mii de euro, sau poate mai mult, într-un imobil, să se amortizeze, să aibă şi câştig, să funcţioneze şi serviciul, şi dacă trebuie să plăteşti o redevenţă mult mai mare, începe să nu te mai intereseze din punct de vedere al afacerii pentru investitorul privat şi până la urmă probabil tot municipiul pierde. Exact activităţile mai puţin profitabile vor fi lăsate la urmă. Nu contestă ceea ce spune dl. Albu, dar undeva trebuie să se păstreze un echilibru între venitul direct la buget şi în primul rând să nu aibă obligaţii. Municipiul va pierde în sensul că se vor modifica toate în magazine de desfacere, sau alimentare de care nu duc lipsă, sau nu neapărat îi trebuie. Exact activităţile mai puţin profitabile vor fi lăsate la urmă. Deci nu contestă ceea ce spune dl. Albu, dar undeva trebuie să găsească un echilibru real între venitul direct la buget şi valoarea imobiliară pentru că cel care câştigă este oraşul. Numai că nu se contabilizeze la fel de direct ca şi venitul la buget.
Dl. Kereskenyi arată că legat de art.3.
Dl. Csillag precizează că odată trebuie terminat art.1. Întreabă cine este de acord să se voteze în varianta în care s-a citit mai devreme.
Se supune art.1 în forma modificată. Cu o abţinere se aprobă articolul 1 astfel: “Se aprobă concesionarea prin procedură de negociere directă, cu respectarea procedurilor de publicitate specifice licitaţiilor publice a clădirilor CT şi PT , cuprinse în anexa 1, aflate în proprietatea privată a municipiului Satu Mare, conform HCL 45/2005, rămase disponibile pe raza municipiului Satu Mare.”.
Dl. Csillag dă citire art.2. Precizează că având în vedere că dl. Nits a făcut nişte precizări foarte preţioase. Cu completările făcute dpdv tehnic din partea comisiei tehnice.
Dl. Nits specifică că trebuie scos din caietul de sarcini punctul e etc.,
Dl. Csillag nu ştie de ce deranjează pentru că înseamnă ceva asemănător ce sunt înşirate. După părerea lui poate să rămână. Dar dacă se vrea se scoate.
Dl. Bor arată că, după cum au spus şi colegii lui, poate ar fi mai bine ca la art.2 să împuternicească comisia să întocmească acel caiet de sarcini, pentru că sunt foarte multe amănunte care trebuie introduse şi apoi, raportat la diferite cazuri. Acolo poate foarte bine să-şi aducă contribuţia, şi va da citire procesului verbal, atât comisia juridică, comisia de urbanism şi de servicii, respectiv toate comisiile, să facă un caiet de sarcini, cuprinzător şi pe cât posibil să nu lipească nici un amănunt. Acum nu face decât să lungească o discuţie dacă se intră în amănunte la caietul de sarcini. Are o singură întrebare, pentru că nu ştie, nu s-au întâlnit până acum cu procedura asta. dacă există posibilitatea ca prin art. 2, dacă se scot celelalte prevederi, dacă se poate împuternicii în consiliu acea comisie, ca să întocmească caietul de sarcini. Dpdv juridic.
Dl. Gittinger arată că în consiliul local se discută caietul de sarcini.
Dl. Bor precizează sau consiliul să împuternicească comisia să întocmească caietul de sarcini.
Dl. Csillag arată că este vorba despre comisia care urmează să fie numită în art.3.
Dl. Bor formulează art.2 astfel: Se aprobă împuternicirea comisiei de negociere pentru concesionarea clădirilor CT şi PT cuprinse în anexa 1, pentru a întocmi un caiet de sarcini care ulterior va fi supus aprobării Consiliului local.
D-na Gittinger arată că anexe tot ar trebui aprobate, respectiv anexa 2.
D-nul Balvinsky precizează că la fiecare centrală termică separat. Dar atenţie, sunt şi centrale care nu au hidrofor. Chiar şi la durata concesionării ar trebui modificat pentru a avea o alternativă.
Se supune la vot propunerea dl. Bor referitor la art.2. Cu o abţinere se aprobă articolul 2 în forma modificată.
Dl. Kereskenyi arată că dat fiind faptul că această comisie va avea o responsabilitate foarte mare, propune modificarea art.3:
Se aprobă numirea comisiei de negociere pentru „Concesionarea clădirilor CT şi PT cuprinse în Anexa 1”, în următoarea componenţă: şi urmează modificare câte doi reprezentanţi ai grupurilor de consilieri, şi un reprezentant al executivului. Comisia îşi alege preşedintele. Secretariatul tehnic va fi asigurat de către executiv.
Dl.Csillag întreabă dacă are cineva obiecţii cu privire la modificarea făcută, practic transformarea rândului 3.
Dl. Nits întreabă, dacă a înţeles bine din partea executivului este un singur membru. Iar acest singur membru va trebui să fie de specialitate al problemei.
Dl. Csillag precizează că se va ajunge şi la anexa 2 pe care a trebuit să o lase în urmă. Dacă nu are nimeni nici o obiecţie supune deocamdată aprobării, textul propus şi de comisia juridică, inclusiv textul propus şi de colegul lor. În unanimitate de voturi se aprobă această propunere. Doreşte nominalizările, câte două persoane din partea fiecărei formaţiuni. Roagă să se gândească şi la jurişti. Crede că sunt probleme juridice. Cel puţin 2 jurişti.
Dl. Curpaş precizează că unul din partea executivului trebuie să fie secretar.
Dl. Csillag menţionează că secretariatul tehnic va fi asigurat de către executiv. Va fi nu un secretar ci mai mulţi secretari.
Dl. Primar arată că ar trebui numite persoanele din consiliu, iar el prin dispoziţie numeşte celelalte persoane.
Dl. Matuz îl propune pe dl. Bor şi pe dl. Zaha.
Dl. Viman îl propune pe dl. Cupaş şi dl. Gozar.
Dl.Fogel o propune pe d-na Gittinger şi dl.Kereskenyi.
Se supune la vot acest articol. În unanimitate de voturi se aprobă această propunere.
Se dă citire art.4. Se supune la vot acest articol. În unanimitate de voturi se aprobă acest articol.
Se supune la vot în ansamblu proiectul de hotărâre, cu modificările aduse. Cu o abţinere, dat fiind faptul că trebuie două treimi, s-a adoptat hotărârea privind aprobarea concesionării clădirilor fostelor CT şi PT, disponibile din patrimoniul privat al municipiului Satu Mare.
Pct.6 Proiect de hotărâre privind aprobarea cofinanţării obiectivului de investiţii “Complex de educaţie ecologică şi de monitorizare a calităţii aerului în context transfrontalier.”
Dl. Csillag numai între ghilimele spune că este vorba despre o hotărâre care a fost deja aprobată cu privire la reabilitarea băii comunale.
Comisia de buget propune aprobarea.
Comisia tehnică propune aprobarea.
Se supune la vot proiectul de hotărâre în ansamblu. În unanimitate de voturi se aprobă hotărârea privind aprobarea cofinanţării obiectivului de investiţii “Complex de educaţie ecologică şi de monitorizare a calităţii aerului în context transfrontalier.”
7. Proiect de hotarare privind acordarea avizului de principiu pentru depunerea in parteneriat cu Asociatia Forumul Intreprinzatorilor a aplicatiei “Studiu de fezabilitate pentru realizarea obiectivului de investitii Incubator de afaceri” prin programul Phare CBC-RO-HU 2005, Linie de Buget 2005/017-536.01.01.
D-na Gittinger arata ca: comisia juridica a acordat aviz favorabil Proiectului de hotarare, evident cu mici modificari in titlu si in proiectul de hotarare dar se intreaba in urma anunturilor din presa prin care s-a aratat de catre dl. Primar ca spatiul din Parcul Industrial este ocupat in intregime iar potrivit Raportului de specialitate se obliga sa ofere spatiu de 2 ha in incinta Parcului Industrial, intreaba daca in aceste conditii pot adopta proiectul de hotarare.
Dl. Csillag arata ca el ar dori sa prezinte avizul comisiei si dupa aia parerea sa. Asa a solicitat si roaga sa respecte.
D-na Gittinger arata ca avizul comisiei juridice a fost favorabil. In titlul proiectului de hotarare in loc de “acordarea avizului”, “aprobarea depunerii”. In art. 1 “Se aproba depunerea in parteneriat cu Asociatia Forumului Intreprinzatorilor”, iar art. 2 “Noul studiu de fezabilitate se va prezenta in prealabil depunerii Consiliului local”. Acesta era avizul comisiei, nu stie in ce masura se schimba din problema pe care a aratat-o.
Dl. Primar arta ca acest spatiu a mai fost solicitat printr-un parteneriat. Arata ca municipalitatea a aprobat pentru ca are un interes, daca cineva vine pe domeniul nostru si doreste sa faca ceva e bine. S-a facut o suprapunere de doua actiuni similare, e un prim pas care poate reusi, poate nu. Pentru castigarea finantarii studiului de fezabilitate, in aceasta etapa de fapt municipalitatea nu se obliga juridic, financiar la nimic decat ca este o declaratie de intentie in baza careia comisia care va analiza proiectele va analiza daca va finanta sau nu va finanta studiul de fezabilitate. Studiul de fezabilitate va scoate in evidenta anumite situatii, de exemplu si acela ca Parcul Industrial nu este un alt fel de teren decat cel pe care il doresc acuma, care nu mai trebuie expropriat, dar sunt multiple terenuri care pot fi corespunzatoare pentru incubatorul de afaceri, imediat la intrare in dreapta, pentru anumite activitati mici. Studiul de fezabilitate va preciza o serie de alte elemente care in final vor fi sau nu vor fi insusite la o a doua etapa: finantarea efectiva a investitiei. Si atunci, intr-adevar, trebuie un contract ferm prin care sa se spuna ca o finanteaza, pun la dispozitie teren si asa mai departe. Dar asta va fi o a doua etapa. Doar in momentul cand se castiga, finantarea acestei etape se realizeaza prin finantare Phare potrivit studiului de fezabilitate, se aproba de executiv si in functie de municipalitate poate sa treaca la privat a doua zi dupa acceptare pentru o suma mai mare care inseamna deja necesitatea incheierii unui contract ferm care sa spuna conditii legate de teren. Deci momentul responsabilitatii municipalitatii apare abia atunci. Ca vor face sau nu, asta e o chestiune viitoare. Dar asta va fi o a doua etapa in momentul care se face cand se castiga finantarea studiului de fezabilitate. Se analizeaza prin finantare Phare acest studiu de fezabilitate, se aproba de municipalitate si poate sa treca la privat a doua zi dupa acceptare pentru o suma mai marte care inseamna deja realizarea investitiei. Cele doua sunt practic separate. In aceasta etapa este blocat dreptul partenerului de a dispune.
Dl. Csillag arata ca exact acelasi lucru l-a prezentat pe scurt colega de la comisia juridica, pe care dl. Primar l-a expus in mod suficient de bine, prea bine, foarte bine, apreciaza. “Studiul de fezabilitate se va prezenta in prealabil depunerii aprobarii Consiliului local”. Arata ca acesta va fi art. 2. Asa ca oricum acuma nu se aproba studiul de fezabilitate, se aproba numai documentatia. Intreaba daca are cineva vreo obiectie.
Comisia de servicii arata ca a analizat proiectul si sunt de acord si ei cu propunerile comisiei juridice. Si ei considera ca denumirea de “aviz de principiu” este necorespunzatoare dar au acordat aviz favorabil.
Dl. Albu arata ca o singura obiectie ar avea legat de acest proiect si anume faptul ca un asemenea proiect daca nu se inseala, un asemenea incubator exista la Timisoara si a fost finantat partial, dar mult mai putin decat jumatate din fonduri proprii si ajutor de la bugetul local si peste 50% din fonduri Phare. Obiectia sa care e o obiectie de principu si oricum o sa se abtina si anume ca nu i se pare corect ca asemenea intreprindere cum se doreste aici, un asemenea incubator de afaceri sa fie facut de o asociatie de care nu a auzit.
Dl. Csillag intreaba cum nu au auzit ca sunt din Satu Mare.
Dl. Primar arata ca din 1993 functioneaza; el a fost primul vicepresedinte, nu mai activeaza in ea de trei ani de zile, deci dupa trei ani de zile a iesit de acolo, deci nu are nici o legatura cu ei in nici un fel dar exista si functioneaza. Si a fost prima asociatie din judet, din municipiu si din judet, de aceasta natura inainte de multe altele care s-au infiintat apoi, iar problema de a fi administrata, mentioneaza ca vorbeste ca principiu, de o organizatie neguvernamentala care a fost acceptata si chiar sprijinita de Uniunea Europeana.
Dl. Csillag cere permisiunea la o precizare ca persoana, mentioneaza, nu ca si presedinte de sedinta, ci ca si consilier. Arata ca daca nu o sa le convina n-o sa aprobe studiul de fezabilitate. Acuma nu se pune problema aprobarii studiului. Intreaba daca sunt de acord in ansamblu cu proiectul de hotarare.
Se supune la vot cu modificarile facute de oficiul juridic.
Prin unanimitate de voturi se aproba Proiectul de hotarare privind aprobarea depunerii in parteneriat cu Asociatia Forumul Intreprinzatorilor a aplicatiei “Studiu de fezabilitate pentru realizarea obiectivului de investitii Incubator de afaceri” prin programul Phare CBC-RO-HU 2005, Linie de buget 2005/017-536.01.01.
8. Proiect de hotarare privind aprobarea P.U.D., str. I. Chendi nr. 147A.
Comisia economica a acordat aviz favorabil.
Comisia juridica a acordat aviz favorabil.
Pentru ca nu sunt obiectii se supune la vot proiectul de hotarare in ansamblu.
Prin unanimitate de voturi se aproba Proiectul de hotarare privind aprobarea P.U.D., str. I. Chendi nr. 147 A.
9. Proiect de hotarare privind aprobarea P.U. Z., str. Petofi Sandor 34.
Comisia tehnica, arata dl. Nits, din pacate acorda retrimiterea, adica retrimite proiectul spre reanalizare si arata ca vor sa discute mai pe larg.
Comisia juridica a acordat aviz favorabil.
Dl. Csillag arata ca dat fiind faptul ca oricum ei doar in principiu se pronunta, mentioneaza ca vorbeste de comisia juridica, el ar intreba daca au obiectii cu privire la cele precizate de comisia tehnica. Daca sunt de acord supune la vot retrimiterea.
Dl. Nits arata ca documentatia s-a analizat si ar fi o investitie foarte frumoasa dar din pacate are anumite neclaritati, respectiv nu se incadreaza in Regulamentul general de urbanism si, pe puncte: p.o.t.-ul este de 95 % in documentatie, p.o.t.-ul maxim este pe zona de 85% si asta este maxim, maximorum pentru spatii comerciale in Regulamentul general de urbanism. Deci Regulamentul general de urbanism este conform unei hotarari guvernamentale. Atuncea cand se aproba de catre Consiliu modificarea unui p.o.t. la o documentatie urbanistica se vorbeste despre un p.o.t. prin Planul urbanistic general, care in cazul de fata, este 40%. Este adevarat ca in 1995 a fost facut pentru zona Cap pod Decebal un P.U.Z., spune inca o data 1995, unde prevede un p.o.t. pentru aceasta zona de 95 de procente. Dar ulterior acestuia, in P.U.G. care a fost aprobat in 1999, p.o.t.-ul in aceasta zona a ramas 40%. Nu ar fi nici o prblema de la 40% sa ridice acest coeficient, acest procent dar problema este ca nu se incdreaza in Regulamentul general de urbanism. Consiliul nu poate aproba peste Regulamentul de urbanism. Pot compara intre 40% si intre maximum 85 % dar le spune 85% este prevazut pentru spatii comerciale, 80% pentru zone centrale, 70% pentru spatii cu birou. Dar sa presupuna 85% este maximum si tind catre el, dar 95% nu pot aproba pentru ca ar contraveni hotararii. Deci aceasta este o problema. A doua problema: exista un aviz al Consiliului judetean nr. 31 din 31.08.2006 care recomanda ca la parcarile facute la parterul cladirii sa nu fie intrarea in parcare, sa nu treaca peste trotuar. Aceasta este o imposibilitate de fapt. E adevarat, este o recomandare. Al treilea lucru pentru care considera comisia ca ar trebui totusi refacut: sunt 60 de birouri in aceasta cladire, 60 de birouri cu 15 mp. in medie de birou. Conform normelor in vigoare in birou pentru un om trebuie asigurati 4,5 mp. Sa se ia 5 mp. Aceasta inseamna cam trei persoane pe birou. Aceste 3 persoane ori 60 fac 180. In documentatia prezentata s-a calculat 90 de persoane. Aceasta inseamna ca 90 de persoane ar fi, in jumatate de birouri cate 2 persoane, fiecare restul birourilor cate o persoana care el crede ca cel care investeste nu aceasta doreste. Crede ca toata lumea cunoaste care este situatia parcarilor in zona respectiva. Acolo este Politia, acolo este CEC-ul, sunt o serie de institutii jur imprejur si este si astazi o aglomeratie extraordinara. Nefiind, sau cel putin in forma aceasta, evacuarea parcarilor comisia considera ca nu este rezolvata, ba mai mult legislatia nu da voie sa se aprobe un plan de urbanism fara rezolvarea parcarilor. Ori, din orice domeniu, al beneficiarului ori pe domeniul public, dar atuncea trebuie sa fie de acord Primaria cu Consiliul in sensul acesta. Pe de alta parte si inca ultima problema care este si asa ar dori sa atraga atentia, mentioneaza ca o data intr-o sedinta a mai atras atentia. Conform extrasului de Carte funciara acest teren a fost cumparat in 2006. Este aici o problema cu suprafata de 471 mp. de sub cladire. Dar totodata tot in acelasi extras de Carte funciara exista inca 317 mp. care este exact sub punctul termic de care se vorbeste. Se pune intrebarea, in nu se stie cati ani, 20, 25 de ani, daca nu a avut nimeni timp sa introduca acest teren pe numele Consiliului, pentru ca atuncea cand s-a construit acest punct termic cu cea mai mare siguranta a fost si expropriat terenul, ca nu s-a inscris in Cartea funciara. Pe de alta parte, conform legislatiei orice vanzare si cumparare de teren nu se poate face fara certificat de urbanism. Daca in cazul acesta s-ar fi cerut certificat de urbanism s-ar fi putut arata ca pentru zona respectiva exista, zona atuncea era inca domeniu public de fapt, ulterior au scos in domeniu privat, e in domeniu public, dar in Cartea funciara figura pe proprietarul initial din anii 40, 50. Conform legii orice contract in felul acesta este nul de drept. Arata ca a mai atras atentia in cadrul sedintei de Consiliu dar nimeni nu prea ia in serios acest lucru. Nici domnii notari, nici cei de la Cartea funciara. Si atuncea se ivesc o serie de probleme se pun cap in cap.
Proiectantul lucrarii precizeaza ca ar dori sa ia cuvantul referitor la procentul de ocupare. S-a facut acest plan urbanistic zonal in 1996 in care procentul de ocupare a terenului a fost de 95% care a fost avizat si aprobat. In planul urbanistic zonal suprafata construita, deci procentul de ocupare a terenului este in final de 62%. Arata ca ei nu au cerut modificarea p.o.t.-ului pentru ca zona construita va fi pe 61% si nu a cerut modificarea p.o.t.-ului. A doua chestiune arata ca documentatia a fost avizata de o comisie pentru modernizarea teritoriului si de o serie de ingineri drumari, constructori. In mod normal, conform legii documentatia se avizeaza de Consiliul judetean si se aproba de Consiliul local. Documentatia a fost depusa de trei luni asteptand sa fie avizata si aprobata. A fost avizata de circa doua luni de Consiliul judetean si asteapta aprobarea Consiliului local. Au depus si un proiect de urbanism la Consiliul local si nu a fost nici o observatie de genul asta. A sustinut lucrarea acolo, a inteles ca a trecut. Referitor la locurile de parcaje: este adevarat ca se ofera limite de suprafata si de volum dar asta nu inseamna ca intr-un birou de 10-12 mp. nu poate sa stea o singura persoana care poate este presedinte sau e directorul sau in alt birou nu poate sa stea o secretara. Nu scrie nicaieri ca in 5 mp. este obligatoriu sa bagi o persoana. Deci numarul de parcaje este calculat sigur pe norme minime, avand in vedere angajamentul de fapt recomandarea de la Consiliul judetean a fost sa nu se faca parcaje intr-un fel, de fapt. Pentru ca spunea:intr-o zona atat de importanta e pacat sa se faca parcaje. De fapt sigur ca este o problema si ei au incercat sa aiba numarul minim de parcaje necesare. Ii pare foarte rau, dar din punct de vedere tehnic problemele astea trebuiau discutate la sedinta de urbanism.
Dl. Viman arata ca nu crede ca trebuie sa se blocheze un asemenea proiect si sa lege blocarea lui de altele, de rezolvarea problemei parcarilor. Pentru ca stie ca aceasta este o problema a municipiului si o sa fie se rezolve in timp, el revine aratand: nu atarna rezolvarea problemei parcarii municipiului de avizarea acestui proiect. Cere sa il ierte dl. Nits pentru ca nu il banuieste de rele intentii, nici vorba, dar prea a despicat firul in patru in ceea ce priveste aceasta investitie. El nu cunoaste dar I se pare ca sa apara o cladire cu 6 etaje, care se integreaza ijn aceasta zona a orasului, parerea sa si a altora, a celor care au dat aviz, aparitia acestei cladiri in peisajul urbanistic modern a orasului este cu salutare. Arata ca nu stie cati investitori au in Satu Mare care sa contribuie la aspectul orasului cu asemenea cladire. Pentru ca daca se gasesc tot felul de piedici, sa ica explicatii pentru a se motiva refuzul. El nu crede, nu este specialist dar daca este un aviz din partea unei comisii la nivel judetean, exxista un aviz din partea comisie Consiliului local de urbanism, atatia specialisti au avizat, el va sustine proiectul.
Dl. Nits arata ca ii pare foarte rau pentru ca acest proiect, este foarte frumos si foarte placut, sa zica asa, si la vedere. Dar, el cel putin nu poate sa treaca peste anumite lucruri. Este legea, el nu poate sa suprascrie legea. Pentru ca in cazul in care Regulamentul general de urbanism este o hotarare guvernamentala si care este o lege si le da posibilitatea ca de la un p.o.t. al P.U.G.-ului sa mearga pana la maximul aprobat de Regulamentul de urbanism este o problema. Nu le da nimeni posibilitatea ca sa mearga peste. Este adevarat ca dl. proiectant a spus ca nu a cerut modificarea p.o.t.-ului pentru ca a considerat ca din punct de vedere urbanistic are dreptate ca acest lucru ar fi trebuit cerut prin certificatul de urbanism. In documentatia pe care firma proiectanta pe care o are aici depusa fac referire la P.U.G. si spune p.o.t.-ul P.U.G. este 95%. Deci asta e una. A doua: este o cladire sub care este si pasaj si parcarile sunt sub cladire, deci p.o.t.-ul este suprafata ocupata, suprafata construita si suprafata construita este una. Suprafata construita conform tabelului dumnealui este 407 mp., nu stie exact arata.
Dl. Proiectant intreaba daca chiar asa trebuie ca intr-un birou sa stea o persoana pe 5 mp.
Dl. Nits arata ca aici este Plan urbanistic zonal, nu el a fost cel care a scris 8,95%. Si intreaba de ce se vorbeste de 60%.
Dl. proiectant mentioneaza ca nu a cerut modificarea p.o.t.-ului pentru ca este in limita celui aprobat acololo, de 95%. Dar p.o.t.-ul luat dupa calcule dupa suprafata construita este de 60%. Pentru ca sunt parcaje, sunt zone verzi.
Dl. Curpas arata ca ei, cei din comisie au dat aviz favorabil ieri acestui document si nu l-au finalizat. Astazi la 12 s-au intalnit din nou si au rugat-o si pe arhitecta sefa a municipiului sa vina si crede ca apeland la presedintele comisiei, la dl .Nits sa se revizuiasca putin treaba aceasta pentru ca toate avizele sunt date, parcarea CEC nu va mai fi ca nu va mai fi C.E.C. si oamenii o ocolesc, ca Politia o muta de acolo si va fi un lloc de parcare mai mare si sa revada la treaba asta ca toata zona aceea nu va fi asa de aglomerata cum crede dl. Nits. Daca detaliile despre care a vorbit, daca socotesti ca in atatea birouri vor lucra atatia oameni posibili care sa vina cu masina atunci sigur ca nici Primaria, nici nimeni nu are parcare. Nu crede ca e binevenita amanarea acestui proiect pentru ca asa cum a vazut e deosebit de frumos si ar arata extraordinar de bine acolo.Sa se bucure ca in municipiu se mai fac asemenea lucrari. Solicita sa nu se opreasca, arata ca au darul acesta de a tot amana. A spus: a gasit o solutie, sa o gaseasca tehnic.
Dl. Enatescu arata ca este foarte interesant cu spatiile de parcare; ar fost impotriva lor dar nu stie daca este un motiv sa nu lase sa se faca un proiect ca lumea. Parca numai acolo poate fi spatiu de parcare. Faptul ca s-a construit C.E.C., ca s-a plasat in fata politiei si nu i-a interesat parcarea. Problema cea mai impresionanta este faptul ca a intrat la Politie, ca a avut nevoie de realizarea unui buletin si a vazut in ce conditii oamenii municipalitatii lucreaza acolo. Crede ca este la fel de important sa se gandeasca Consiliul unde rezolva acest serviciu de stare civila si de identitate a persoanelor ca apartine tot de Consiliul municipal. Iar obiectivul acesta acuma indiferent de cine il finanteaza ar trebui aprobat pentru ca Satu mare este foarte ramas in urma.
Dl. Primar, cu privire la obiectiv pune intrebarea: le trebuie sau nu le trebuie?
Se supune la vot propunerea de retrimitere si completarea documentatiei proiectului asa cum a propus dl. Nits.
Prin 4 voturi pentru, 10 voturi impotriva si 8 abtineri propunerea d-lui Nits a cazut fiind nevoie de majoritatea simpla.
Se supune la vot proiectul de hotarare in forma in care a fost redactat.
Prin 13 voturi pentru, 5 impotriva si 4 abtineri, se aproba Proiectul de hotarare privind aprobarea P.U.Z.., str. Petofi Sandor 34.
Dl. Albu arata ca acuma dupa ce s-a aprobat doreste sa precizeze de ce s-a abtinut. Daca au niste reglementari in vigoare si daca in urma unor reglementari cineva trebuie sa conceapa un plan trebuie sa o faca asa cum prevede Regulamentul pentru ca ei vor sa faca tot felul de derogari. Arata ca dl. Nits nu a spus sa nu se faca blocul, a spus doar ca sa se retrimita ca sa se scrie acolo ceea ce trebuia sa scrie dl. arhitect. Pentru ca asa o sa vina toata lumea sa le ceara tot felul de lucruri spunand ca este bine pentru oras. Nu o sa se mai respecte nici macar ce au votat consilierii.
10. Proiect de hotarare privind aprobarea P.U.Z. “Bloc de locuinte P+2E+M” pe str. Lucian Blaga nr. 338.
Comisia juridica a acordat aviz favorabil.
Comisia de urbanism a acordat aviz favorabil.
Se supune la vot proiectul de hotarare pe ansamblu.
Prin unanimitate de voturi se aproba Proiectul de hotarare privind aprobarea P.U.Z. “Bloc de locuinte P+2E+M” pe str. Lucian Blaga nr. 338.
11. Proiect de hotarare privind aprobarea PUZ pentru lotizarea str. Dara din municipiul Satu Mare.
Dl. Csillag arata ca este o propunere a d-nei Secretare, ca temei sa se treaca si prevederile art. 123 alin. 3 din Legea nr. 215/2001. Ar propune inaintea comisiilor sa se introduca aceasta propunere in preambulul hotararii.
Comisia juridica a acordat aviz favorabil.
Comisia tehnica arata dl. Nits a a cordat aviz favorabil. Precizeaza ca ar avea o singura remarca aicea si aceasta se refera atat la zona str. Dara cat si la urmatorul proiect care urmeaza dupa, tot un PUZ in municipiul Satu Mare: str. Dara-str. Diana. Aicea au mai avizat patru PUZ-uri in aceasta zona. Dorinta lor ar fi, fiindca aceste PUZ-uri sunt toate unul langa celalalt, chiar unul langa altul, ar avea rugamintea fata de serviciul de urbanism ca sa nu mai accepte documentatii in care nu este figurat ce se intampla in zona alaturata. Ei, comisia, de fiecare data au aprobat si nu se stie ce este langa el. In cadrul de continut se spune ca trebuie tinut cont de studiile anterioare. Si un PUZ facut anterior este un studiu. D-nii proiectanti nu au decat sa mearga la serviciul de urbanism, sa ceara PUZ-urile alaturate sau PUD-urile alaturate si sa figureze pentru ca sunt date de continut, este obligatoriu. Dar nu se face. Deci cu aceasta remarca se avizeaza.
Dl. Primar arata ca un lucru vrea sa le spuna in legatura cu aceste proiecte in realizare in Satu Mare, ca se lucreaza la harta electronica a orasului care merge pe doua planuri, unul care este planul de urbanism care poate fi modificat si actualizat permanent cu PUZ-urile aprobate si unul care este partea reala. Executivul a dat deja anunt catre toti arhitectii, ca pana la sfarsitul acestui an se accepta si suportul normal dar de fapt, din 1 ianuarie este obligatoriu, orice proiect conceput, orice solicitare de proiect pentru autorizatie de constructie va fi primit doar pe suport electronic in formatul care le permite sa il introduca imediat pe harta electronica a orasului, deci nu vor putea exista diferente pentru ca nu se vor suprapune. Si arhitectii obligatoriu vor prelua, electronic toata harta si vor aduce aceste proiecte corelate cu situatia existenta.
Dl. Nits arata ca el de aceea a facut remarca aceasta pentru ca pana in momentul de fata acest lucru nu s-a realizat. Spera ca intr-adevar se va realiza.
Dl. Csillag intreaba daca cineva are vreo obiectie.
Dl. Molnar solicita sa se completeze preambulul conform adnotarilor d-nei Secretar.
Se supune la vot proiectul de hotarare pe ansamblu.
Prin unanimitate de voturi se aproba Proiectul de hotarare privind aprobarea PUZ lotizari zona str. Dara din municipiul Satu Mare.
12. Proiect de hotarare privind aprobarea PUD, transformare CT4 dezafectata in biserica greco-catolica Satu mare, Micro 16 Str. Fagarasului.
Comisia tehnica a acordat aviz favorabil dar si aicea a fost mentionat la urma urmei ca si in proiectul de hotarare anterior cand s-a vorbit de concesionarea centarlelor termice ca si aceasta este pe o perioada de 20 de ani dar nu este sigur ca si dupa 20 de ani va fi biserica.
Comisia juridica a acordat aviz favorabil cu trei voturi pentru si cu o abtinere.Vor face si niste completari pe care le-a scris dl. Csillag si pe care o sa il roage sa le dea citire pentru ca d-na Gitiinger arata ca nu stie sa desluseasca scrisul dansului.
Dl. Csillag propune: “Pe perioada atribuirii in folosinta gratuita a constructiei CT4 dezafectate, in biserica greco catolica din Micro 16, str. Fagarasului”. Intreaba daca are cineva vreo obiectie.
Se supune la vot in ansamblu cu modificarile propuse.
Prin unanimitate de voturi s-a aprobat Proiectul de hotarare privind aprobarea PUD, trsansformare CT4 dezafectata in biserica greco catolica Satu mare, Micro 16, str. Fagarasului.
13. Proiect de hotarare privind aprobarea PUZ in municipiul satu Mare, pe str. Dara-str. Diana in municipiul satu Mare si acceptarea ofertelor de donatie pentru drumuri publice.
Comisia tehnica a acordat aviz favorabil.
Comisia juridica a acordat aviz favorabil.
Dl. Csillag intreaba daca sunt obiectii. Se constata ca nu sunt obiectii.
Se supune la vot pe ansamblu proiectul de hotarare.
Prin unanimitate de voturi se aproba Proiectul de hotarare privind aprobarea PUZ, pe str. Dara-str. Diana in municipiul Satu Mare si acceptarea ofertelor de donatie pentru drumuri publice.
14. Proiect de hotarare privind vanzarea a doua autobuze de la RA Comunala Satu Mare, la SC Transurban SA Satu Mare.
Comisia tehnica a acordat aviz favorabil.
Comisia juridica a acordat aviz favorabil.
Comisia de buget a acordat aviz favorabil.
Comisia servicii a acordat aviz favorabil.
Se supune la vot proiectul de hotarare pe ansamblu.
Prin unanimitate de voturi se aproba Proiectul de hotarare privind vanzarea a doua autobuze de la RA Comunala Satu Mare, la SC Transurban SA Satu Mare.
15. Proiect de hotarare privind alocarea unor sume din bugetul municipiului Satu Mare pentru organizarea de manifestari culturale cu ocazia sarbatorilor de iarna.
Dl. Csillag roaga sa se tina cont si de faptul ca se va sarbatori si intrarea in Uniunea Europeana.
Comisia de cultura a acordat aviz favorabil.
Comisia de buget a acordat aviz favorabil.
Dl. Curpas arata ca au discutat cu mai multi colegi treaba asta, suma este mare si este chiar foarte mare. Cu atata usurinta se dau miliardele incat parca ar fi atat de bogati sa isi poata permite. Vrea sa le spuna ca s-ar putea sarbatori, aceste manifestari s-ar putea face cu ocazia sarbatorilor de iarna cu mult mai amplu si mai frumos decat este o formatie intr-o sala, pentru ca intr-o sala vor intra 300 de tineri, vor aplauda, vor pleca si se vor plati iarasi formatii peste formatii in asa fel incat se duce miliardul. Ar dori ca aceste sarbatori sa aiba alta turnura in anul acesta pentru ca intram in Europa. Nu intram in Europa pentru ca va veni o formatie si va canta. Ar vrea ca fiecare cartier din municipiu sa simta ca sunt sarbatori de iarna, in fiecare cartier sa existe pom de Craciun si iluminatie aparte in toata perioada sarbatorilor de iarna, fiecare locuitor din municipiu sa simta ca se intampla ceva. Ori, afara de asta, in afara de miliardul acela pentru ca ei, consilierii, sunt membrii ai Consiliului de administratie la scoli, sa fie in stare ca din partea Consiliului municipal copiii de la varsta de gradinita si pana la clasa a 8-a sa primeasca un cadou deosebit, nu pufuleti si trei bomboane, ci un cadou in apropiere de un miliard sa se stie ca acest Consiliu se gandeste la copii si ca iubesste copiii. Prin tot ce face Consiliul in sarbatorile acestea de iarna va fi un pas spre intrarea in Europa altfel decat cu formatia aceea “Vai de noi” si “Trei paduchi”, s-a saturat. Parca se traieste intr- vesnica fericire si totul merge bine ca toata lumea canta si danseaza. Nu este chiar asa. Sunt copii nevoiasi la gradinita, sa se uite dumnealor ca nu vad prea mult ca nu umbla prin scoli, prin gradinite, sa vada diferentierile dintre copii. El se gandeste ca orasul acesta ar putea sa simta prin ce se face acuma de Craciun un alt puls si i-ar ruga frumos sa se gandeasca si la asemenea posibilitate. Ca sa se dea un miliard la Casa de cultura care nu aduce bani, ei ar trebui sa vina gratis sa le ofere niste spectacole ca de aia este Casa de cultura, municipiul le plateste si salariile. Ar putea sa se faca si asemenea manifestari, dar de data acestea sa fie cu formatiile din Satu Mare. Avem atatea formatii care pot sa dea o serie de spectacole pentru 300 de spectatori, 300 intr-o sala, 300 in alta si asa mai departe. El are aceasta propunere, ei s-au consultat in comisie insa parerile sunt impartite. El a vrut sa isi spuna pasul dar dansii sa voteze ca sa se dea un miliard atunci sa se dea un miliard si nu mai fac mult. Aia nu insemna ca nu vor fi jocuri de artificii si acuma dar sa fie jocuri de artificii in fiecare cartier, ceea ce inseamna ca toti oamenii aceia sa se bucure de sarbatorile de iarna si de anul nou de intrare in Europa.
Dl. Csillag il intreaba care ii este propunerea concreta, daca are propunere.
Dl. Curpas raspunde ca a fost concreta: ca banii sa mearga pentru cadouri si pentru amenajarea pomului de iarna in fiecare cartier si cadouri la gradinite si scoli ca toti copiii sa primeasca cate un cadou. Daca altadata au primit cadou de 30.000 de lei acuma sa le dea de 300.000 lei si le spune si numarul de copii care ar putea beneficia de treaba asta. Si ar fi o bucurie ca consilierul merge la scoala unde este membru al Consiliului de administratie si spune “din partea Consiliului aveti cutare”. Dar se stie ca s-a gandit la ei. Si mai mult ar putea sa aduca putin in plus locuitorilor sa ii roage pe cei de la Electrica pentru intreruperile de curent intr-un an de zile iar pe cei de la Apaserv cele doua zile si trei zile sa isi scuteasca si ei populatia cu o suma, cu un procent mic pentru deranjul pe care l-a facut oamenilor in in acea perioada. Aia ar fi un cadou binevenit pentru populatie. Nemaizicand de unii carora le dau salarii de 60 demilioane.
Dl. Primar are o rugaminte si o intrebare ca sa stie ce sa faca. Referitor la focul de artificii: focul de artificii care se produce in noaptea de revelion se platesc obligatoriu in luna ianuarie a anului bugetar. Nu se pot plati in avans. Deci executivul in luna ianuarie va trebui sa introduca in bugetul pe anul viitor banii aferenti acestor manifestari. Dar sa aiba macar acordul definitiv al Consiliului, prin hotarare daca sa comande aceste focuri de artificii a caror cheltuieli se introduce in bugetul pe anul viitor. Chiar daca bugetul se aproba inainte de anul nou totusi e bine sa se stie din timp. Restul ce se doreste dintr-un miliard, apreciaza ca dintr-un miliard o sa mearga cu cate un stegulet la fiecare elev. Nici atatta nu o sa incapa intr-un miliard de lei. Ar fi frumos dar nu se poate. Restul: ce fel de spectacole ar fi bune si ce unde sa se tina, e discutabil si oricum acest program ar urma sa fie aprobat de Consiliul local o data cu rectificarea bugetului in luna noiembrie. Dar spune ca nici organizarea unor manifestari in oras cand in toate orasele se vaiesi pe strada, la toate orasele vor fi concerte in satu Mare va fi intuneric. Iluminatul ornamental va fi mai bogat ca anul trecut, au cumparat inca la inceputul acestui an, asa procedeaza iau aceste decoratiuni luminoase, au fost luate, dar in cantitate mult mai mare decat au fost anul trecut. Va fi si in cartiere si in unele locuri unde se vad. Se poate, dar programul efectiv ce se doreste sa se faca asta trebuie discutat in comisie, cu Casa de cultura sa se spuna ce se doreste. Dar cadouri, impartirea de cadouri la un numar foarte mare de oameni nu au de unde, dar daca au propuneri pentru un anumite chestiuni concrete, si un ajutor concret pentru o anumita categorie care poate fi cuantificata exact, e foarte bine, dar la toata lumea sa se dea de toate nu va tine pentru ca nu se pot aloca atatia bani incat sa prinda toata lumea. Asa cum s-a spus: sa faramiteze asa miliardul acela, e pacat.
Dl. Viman arata ca si in acest an la nivelul scolilor copiii vor primi cadouri. Daca se vrea cadouri pe categori sa se gandeasca cat. Dar el sustine ideea ca acest eveniment sa fie deosebit. Sa fie deosebit pentru ca momentul pe care il traiesc este istoric. Insa nu se pote sa se ramana in afara altor asezari din Romania, urbane si rurale in care se va sarbatori aceasta integrare in Uniunea Europeana. Sigur ca nu trebuie sa se ascunda in sali. Acest moment trebuie sa fie public, de bucurie generala. Sa se intalneasca si sa se bucure impreuna, e bine sa se gandeasca pozitiv cu acest prilej. Sa nu se dea voie sa se ascunda lumea in sali si sa se dea banii aiurea. Cateva orchestre stiu ei unde sau nu stiu unde. El vrea sa sublinieze ca acest revelion trebuie sa fie deosebit si trebuie sa il faca cum se cade. Nu stie daca acele focuri de artificii trebuie trebuie sa fie mai scumpe ca altadata. Cineva trebuie sa se ocupe care se pricep la a cest lucru si sa faca un moment pe masura momentului.
Dl. Fanea arata ca parerea sa este ca ar trebuie approbate sumele respective si urmeaza sa discute cei din comisia cultura si buget cu cei de la Casa de cultura, sa vina cu un program in fata Consiliului, pe care sa il avizeze sau Consiliul sa vina cu alte pareri.
Dl. Csillag ar propune ca dupa art. 4 sa se treaca: “Programele urmeaza sa fie stabilite in comun cu comisia de cultura si aprobate inaintea incheierii contractelor de asociere sau inaintea executarii de catre Consiliu”.
Dl. Gozar arata ca daca tot este vorba de cadouri, propunerea cu SC Apaserv: daca ar putea face o reducere de vreo 5 mc pe familie pentru ca oamenii au stat fara apa.
Dl. Csillag apreciaza ca nu stie daca se poate realiza acest lucru. Arata ca el ar reveni cu propunerea ca sa se introduca dupa art. 4 ca “Programele sa fie stabilite in colaborare cu comisia de cultura a Consiliului si sa fie aprobata inaintea punerii in aplicare de catre Consiliul local”. Intreaba consilierii daca sunt de acord.
Supune la vot proiectul de hotarare impreuna cu modificarea facuta de dl. Csillag.
Prin unanimitate de voturi se aproba Proiectul de hotarare privind alocarea unor sume din bugetul municipiului Satu Mare pentru organizarea de manifestari culturale cu ocazia sarbatorilor de iarna.
16. Proiect de hotarare privind modificarea statului de functii al aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Satu Mare prin transformarea unor functii publice de executie din clasa a III in functii publice de executie clasa I.
Comisia juridica a acordat aviz favorabil.
Comisia de servicii a acordat aviz favorabil.
Se supune la vot proiectul de hotarare pe ansamblu.
Prin unanimitate de voturi se aproba Proiectul de hotarare privind modificarea statului de functii al aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Satu Mare prin transformarea unor functii publice de executie din clasa III in functii publice de executie clasa I.
17. Proiect de hotarare privind suplimentarea listei spatiilor comerciale si de prestari servicii ce se vor scoate la vanzare conform prevederilor Legii 550/2002.
Dl. Csillag arata ca: comisia juridica are o parere care nu se poate eluda.
D-na Gittinger arata ca: comisia juridica din materialul care i s-a prezentat nu a reusit sa identifice daca Statul roman mai are cota de proprietate in acest imobil sau nu. Asta este una din probleme. In cazul in care are aceasta cota nu stie cat este aceasta cota si nu stie daca spatiul comercial a carui introdducere se propune pe lista spatiilor care se vor vinde cade sau nu in cota Statului roman ca sa se poata instraina. Asta este si avizul pe care l-a observat ca l-a facut si d-na Secretara. In forma prezentata nu au putut acorda aviz proiectului.
Dl. Csillag arata ca practic nici nu s-a cerut, s-a cerut de la servicii. Dar ceea ce a expus d-na colega este o problema foarte serioasa. Nu poti sa vinzi ceea ce nu sti ce este. Propunerea comisiei juridice o va expune d-na, propunerea de restituire a documentatiei asa cum este catre serviciile de specialitate, nu la serviciul de personal. Propunerea lor trebuie sa o faca comisia in sensul de a restitui documentatia pentru clarificarea situatiei ca e cazul si sub aspectul intocmirii formelor de iesire din indiviziune sa se stie exact care locuinta,, a cui e, care spatiu si intinderea respectiva. Intreaba daca consilierii sunt de acord cu aceasta propunere.
Prin 3 abtineri de voturi se hotaraste restituirea documentatiei catre servicii.
18. Proiect de hotarare privind modificarea si actualizarea HCL 30/2002 si 49/2006 privind stabilirea si sanctionarea unor contraventii in domeniul edilitar-gospodaresc, ordinii, curateniei si igienei publice in municipiul Satu Mare.
Pe o mentiune a d-rei Secretare ca temei legal sa fie indicat art. 38 alin. 2 lit. d din Legea nr. 215/2001 si urmeaza avizul comisiilor.
Comisia de servicii arata dl. matuz are mai multe observatii pe marginea acestui proiect de hotarare. Intreaba daca mai sunt si alte persoane sau alte comisii care au observatii ar fi bine sa fie aratate pentru a completa. Dca nu sunt observatii atuncea trebuie sa dea citire observatiilor pe care le are comisia de specialitate.
Comisia juridica a acordat aviz favorabil.
Dl. Matuz arata ca preambulul se completeaza cu Ordonanta de Urgenta 109/14.07.2005 art. 58 lit. s, si art. 59 paragraful 4. De asemenea la prevederile art. 38 in loc de lit. “f, q si r” notate va fi alin. 2 lit.c, lit. d, alin 6 lit. a nr. 7 si nr. 9 .
Dl. Csillag arata ca este propusa si de d-na Mariana Suciu.
Si arata: ca temei legal s-a invocat vechea reglementare a Legii 215 si a rectificat si d-na Secretar.Arata ca problemele sunt in regula astfel, din partea sa, precizeaza ca vorbeste ca jurist.
Dl. Matuz arata ca pentru partea de articole, la art. 6 lit. h “ cositul sau smulgerea ierbii, a florilor si taierea de corectie la arbori de catre persoanele neautorizate” trebuiesc precizari. La art. 8: “Locurile de parcare cu plata” se completeaza cu “sunt stabilite de Consiliul local”, la art. 11: nerespectarea acestora: “necuratarea trotuarelor, a locurilor de parcare pe care le folosesc, neintretinerea zonelor verzi aferente imobilelor” trebuie cumva precizata, poate sunt copaci in fata blocului si arata bine. Aic ar fi bine ca cei din serviciul de specialitate sa spuna ce anume se doreste sau ce anume doresc sa reglementeze. Art. 7 “Parcarea pe domeniul public a vehiculelor pentru transport marfa de 1,5 t, a autovehiculelor pentru transport calatori peste 9+1 locuri, cat si a tractoarelor, remorcilor si tuturor utilajelor agricole este interzisa pe carosabil si in parcarile amenajate pentru autoturisme”. Suna un pic ambiguu, intreaba ca pot sa parcheze pe zone verzi, pot sa parcheze oriunde. Deci parcarea pe acestea este problema, nu din domeniul public pentru ca sunt si alte categorii de terenuri pe care este interzisa aceasta parcare. Deci propun eliminarea “domeniului public. Deci parcarea interzisa pe zonele amenajate si pe carosabil.”
Dl. Albu intreaba ca aratandu-se 1,5 t ce inseamna, 1,5 t sarcina sau total.
I se raspunde ca scrie “marfa”.
Dl. Matuz arata ca la art. 8 “Locurile de parcare cu plata stabilite de Consiliul local care va asigura si administrarea lor”. Se va corecta cu “sunt”, “Locurile de parcare sunt stabilite de Consiliul local, care va asigura si administrarea lor”. La art. 9: “atelierele de reparatii auto sunt obligate sa asigure spatiu de parcare pentru toate autovehiculele aduse la reparatii.” Se impune sa se mentioneze inclusiv spalatoriile auto sa asigure locurile pentru a-si desfasura activitatea si sa nu se stea la niste cozi interminabile. Sunt spalatorii auto care blocheaza accesul. Li s-a dat autoriztie de functionare si trebuie sa isi asigure oarecum parcare. La art. 11 lit. I: “Scuturarea covoarelor si intinderea rufelor la uscat pe balcoane si ferestrele dinspre strada”. Sa se precizeze ca in afara balconului nu pe balcon. Tot la acest articol li. Y: “aruncarea hartiilor, ambalarea…” sa fie “ambalajelor… pe domeniul public”. Lit. dd: repararea, intretinerea si vopsirea sau varuirea imprejmuirilor, gardurilor si portilor invecinate cu terenuri apartinand domeniului public”. Anumite case au portiuni vecine cu domeniul public. Intreaba daca nu este voie sa vopseasca gardurile. Este o interpretare care nu este fericita aici. Propune sa se cada de acord cu toate aceste discordante care sunt si sa se vina din nou pentru aprobare.
Dl. Zaha intreaba care sunt acele terenuri de pe domeniul public care administrate de asociatia de locatari, un bloc de locatari aflat la baza podului Decebal, sau pe Closca sau in Centru daca sunt doua blocuri si au o curte comuna care dintre blocuri se vor ocupa de intretinere.
Dl. Csillag raspunde ca nu mai in situatia in care ar putea sa existe teoretic, el practic nu cunoaste nici o situatie, teoretic ar putea sa existe dar atunci cand de exemplu au inceput construirea unor garaje s-au dat in concesiune.
Dl. Fanea are o propunere ca alaturi de comisia de specialitate ceilalti consilieri care doresc sa aduca modificari sa vina sa propuna modificarea.
Dl. Csillag arata: deci impreuna cu comisia de servicii sa reanalizeze proiectul de hotarare si sa nu se faca aici in sedinta publica.
Se supune la vot propunerea.
Prin unanimitate de voturi se aproba retrimiterea proiectului de hotarare privind modificarea si actualizarea HCL 30/2002 si 49/2006 privind stabilirea si sanctionarea unor contrave4ntii in domeniul edilitar-gospodaresc, ordinii, curateniei si igienei publice in municipiul satu mare, pentru reanalizarea si refacerea in comun cu comisia de servicii.
Dl. Enatescu face o observatie aratand ca spiritul acestui regulament, ceea ce se spune, e bun, formularea nu este corecta.
19. Proiect de hotarare privind numirea comisiei de solutionare a cererilor depuse in baza O.U.G. nr. 51/2006.
Dl. Csillag intreaba ce anume atributii are aceasta comisie. El ar dori de la fiecare cate o propunere si sa o dea dupa aia per global pentru completarea comisiei.
Dl. Zaha din partea PNL il propune pe dl. Matuz.
Din partea UDMR este propus dl. Fogel.
Din partea PSD este propus dl. Schita.
Dl. Csillag numai sub aspect formal intreaba, ca este obligat, avizele comisiei juridice si buget.
Comisia juridica a acordat aviz favorabil.
Comisia buget a acordat aviz favorabil.
Dl. Kereskeny ar avea o propunere: avand in vedere numarul de dosare care vor fi depuse si volumul mare de lucru propune ca membri comisiei sa fie remunerati la fel ca si comisia pentru Legea 10.
Dl. Csillag il intreaba daca are vreun temei legal.
Dl. Primar arata ca avand in vedeere noile norme ale BNR s-ar putea ca nici un tanar sa nu mai poata solicita un credit ipotecar, iar in aceasta conditie aceasta actiune devine un fiasco.
Dl. Csillag arata ca in acest sens se va putea ulterior completa hotararea. El ar propune sa supuna la vot in forma actuala proiectul de hotarare per ansamblu cu persoanele indicate de catre consilieri.
Prin unanimitate de voturi se aproba Proiectul de hotarare privind numirea comisiei de solutionare a cererilor depuse in baza OUG nr. 51/2006.
20. Diverse.
Dl. Csillag arata ca el incepe daca i se permite. Sefii comisiilor au primit si dl. Primar cunoaste, d-ra Secretara cunoaste ca este o nota a Institutiei Prefectului prin care solicita ca printr-o hotarare Consiliul sa anuleze hotararea nr. 197/2006 privind acordarea indemnizatiei de dispozitiv. Dat fiind faptul ca a primit practic astazi este nevoit sa supuna discutiei si aprobarii Consiliului pentru ca in situatia in care nu se da nici un raspuns sau chiar daca se da un raspuns negativ, au obligatia sa atace in termen de 30 de zile de la comunicare. S-a interesat, in dta de 10.10.2006 a fost comunicata si cam in data de 8.10.2006 daca nu introduc inseamna ca pierd aceasta posibilitate. El ar propune, avand in vedere ca mingea este deja aruncata, e vorba de niste venituri banesti a salariatilor si faptul ca exista o practica judiciara care el nu are dreptul sa o conteste, o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila adusa de o curte de conturi, el ar propune ca sa nu se dea curs acestei solicitari. Dumnealor vor decide, el si-a expus parerea sa doar.
Dl. Primar arata ca nu este sigur ca se va ataca, este un exces de zel a celor de la Prefectura, dar deranjeaza pentru buna functionare a institutiei locale. Nu vor da curs acestei hotarari, lasa sa se mearga in instanta si instanta va decide. Daca se castiga atunci au un argument definitiv si care o sa conteze foarte mult ca precedent. Nu se pierde, nu se castiga nimi, se suspenda aplicarea, oricum nu o aplica pana nu se lamureste. Deci nu se vor plati bani, ci se va astepta hotararea finala a instantei care va da mana libera pentru a se aplica sau nu.
Dl. Csillag arata ca se pot apara exact cu motivarea unei decizii aduse de o alta instanta care a adus in sens pozitiv. Intreaba Consiliul daca este de acord. In unanimitate Consiliul a fost de acord cu propunerea.
Dl. Matuz prezinta ca s-a depus o adresa de catre Spitalul judetean Satu Mare si la cabinetul Primarului prin care se arata problemele cu care se confrunta acesta ca acesta este in imposibilitatea de a furniza agent termic in acest sezon de iarna 2006-2007. Solicita sa li se acorde un sprijin iar dl. Matuz cere sa se tina cont de asta si sa se incerce prinr-o hotarare sa se sprijine. Ar dori sa isi exprime colegii punctul de vedere ca sa stie : inainteaza sau nu acest proiect de hotarare.
Dl. Primar arata ca conducerea spitalului a cerut si a propus o varianta similara cu cea prin care s-a procedat la politia municipiului in sensul ca municipalitatea nu poate finanta o lucrare de investitii a unei alte institutii cu o alta subordonare dar poate achizitiona niste obiecte de inventar pe care sa le dea lor in folosinta pe o anumita perioada de timp. Acest lucru poate fi un cazan, 2 cazane care pot fi la jumatate din investitia reabilitarii centralei termice. Este singura solutie legala si posibila. Problema care apare insa este legata de procedurile de achizitionare ale acestor cazane. Din punctul de vedere al municipalitatii finantarea acestor cazane aproape ca este imposibila in cursul acestui an calendaristic. Aprobarea unei rectificari de buget nu se va intampla mai repede de 15- 20 noiembrie dar daca se aproba in aceasta varianta licitarea acestor cazane cu capacitate mare sunt si de valori mari nu se realizeaza in 2-3 saptamani, nu sunt pe piata. Asta inseamna saptamani si poate luni de executie a acestor cazane. Deci, din pacate municipalitatea nu este, nu financiar, ci nu este fizic in situatia de a rezolva intr-un tremen scurt. Toate astea in conditiile in care spitalul va finanta o lucrare de investitie si asta inseamna proiect tehnic pentru executie autorizata, contractata lucrarea de reabilitare si municipalitatea sa se ocupe de partea de achizitie. Deci daca spitalul poate face asta e bine, municipalitatea le poate acorda finantarea, dar sa liciteze la mijlocul lunii noiembrie 2 cazane de mare capacitate este imposibil pentru perioada de iarna decat poate. Asta este problema mare. In masura in care pot contracta in perioada iernii asta pot introduce in reabilitare.
Cere sa I se permita o mica idee, arata ca de fapt o enunnta si dupa aceea o discuta cu comisia de specialitate, o sa o trimita pe suport electronic luni, cel tarziu miercuri la comisia de servicii. Ar dori sa stea de vorba cu comisia de servicii si cu comisia de buget cat mai repede pentru problemele, programul si variantele pentru cheltuielile de dezapezire. Sunt prezentate niste solutii de cheltuieli, program, totul este cuprins in material, s-au analizat toate variantele, sunt prevazute variante; de la sistemul clasic pana la solutii complexe cu clorura de calciu sau clorura de magneziu, i diferite variante de cheltuieli, cu eficienta si cu toate celelalte, programe de interventii, numar de interventii lucrari si trebuie sa se aleaga o varianta care sa fie acceptata si de care sa se tina si la care sa vina si Florisal-ul. Dar pentru o discutie doreste sa aiba o analiza din partea comisiei de buget si respectiv din partea comisiei de servicii sa se vada ce inseamna toate lucrarile astfel incat cat de repede sa poata avea o discutie in plenul Consiliului local. Ar dori daca sunt consilierii de acord, ca lunea viitoare, cel tarziu sa aiba o intalnire cu comisia de specialitate, pana atuncea au materialele la dispozitie si sa se poarte discutii exacte.
Dl. Matuz appreciaza ca este foarte bine venita aceasta invitatie pentru dialog si toti colegii care doresc sa vina la acest dialog. Arata ca dl. primar nu a fost la ultima sedinta: majoritatea consilierilor si-au exprimat nemultumirea fata de modul de derulare a contractului cu Florisal-ul. Crede ca ar fi binevenit ca intr-un viitor apropiat, serviciul de specialitate al Primariei impreuna cu comisia de specialitate si cu toti colegii consilieri care au observat, inclusiv colegii din comisia juridica, econimica sa faca o analiza a stadiului derularii celor prevazute in contract. Au propus executivului sa se faca aceasta inrunire si sa vina Florisalul.
D-na Gittinger arata ca nu numai ca au propus ci la sedinta anterioara, consilierii au solicitat ca pentru urmatoarea sedinta ordinara, adica pe astazi, sa li se depuna un raport de activitate de catre SC Florisal. Arata ca se asista la o desconsiderare totala, sfidare fata de, nu numai de Consiliu, fata de toti locuitorii acestui oras. Cu ce s-au ales intreaba; arata cu o amenintare in ziar. Sincer abia asteapta sa se realizeze ceea ce au spus in acewl articol de ziar, ca ii va da in judecata pentru calomnie. Abia asteapta. Deci propune ca sa se constituie o comisie a Consiliului, pentru ca Regulamentul de organizare lle permite acest lucru si dorste sa faca parte din acea comisie si sa procedeze la verificarea acestei activitati.
Dl. Primar arta ca o discutie in plen fara o analiza din partea Consiliului duce la discutii inutile, propune comisiei de specialitate a Consiliului sa preia documentele, sa traga concluziile, dupa aceea sa se faca o dezbatere.
D-na Gittinger arata ca problema este ca la ultima sedinta consilierii au solicitat sa li se depuna un raport de activitate. In presa nu a apraut, nu intelege de ce. Dl. viceprimar Soschi si-a luat angajamentul ca se va ocupa de acest lucru. Nu s-a intamplat nimi.
Dl. Primar revine inca o data la propunerea sa ca fara o dezbatere, fara o analiza anterioara din partea unei comisii si fara a avea analizate, discutate, comentate de o parte din consilieri si concluziile sa fie discutate devine o discutie si o cearta. Deci trebuie propusa o analiza absolut corecta pe baza tuturor elementelor. Dar asta nu se poate face decat prin 3, 4,5 specialisti, consilieri interesati de treaba asta care au toate datele si le urmaresc si prezinta un act pe care il da mai departe Consiliului.
Dl.Gozar arata ca au cerut ca si contractul sa fie facut public, care s-a facut cu florisal-ul.
Dl. Primar arata ca este pe site. Mentioneaza ca toate contractele incheiate de municipiu, asta a spus in public, toate contractele incheiate de municipiu; cel de vanzare spatiu, cel de vanzare locuinta sunt pe site. A primit reclamatii pe site, cineva I-a reprosat lui personal pe site ca ar fi facut contracte de vanzare de locuinte. Si I-a spus ca daca municipalitatea vinde locuintele la 20 de milioane sa ii dea si lui. Sigur este vorba de un bloc “Unio” preluate de municipiu care se vand exclusiv locatarilor care au contract de inchiriere valabil. Dar pornind de la aceste contracte pana la contract de concesiune cu Florisal-ul si multe altele, toate sunt afisate pe site si sunt inclusiv actualizate din 2 in 2 saptamani cu executia bugetara care o data pe an aparea in fata Consiliului, municipalitatea o actualizeaza pe site din 2 in 2 saptamani cu toate detaliile, toate achizitiile publice sunt pe site, toate angajarile inclusiv rezultatul sunt puse acol, inclusiv incheierea contractelor. Ii roaga sa le vada acolo. Analiza lor se poate face luand o serie de acte, luand deconturi, luand o serie de alte elemente, pentru a vedea ces-a intamplat, dar sa nu ii ceara nimeni contractul. Exista pe suport electronic, dealtfel orice contract, orice element care exista, este document pe suport electronic se transmite. Arata ca miercuri sa convoace cu comisia de specialitate, pana atunci ii roaga sa analizeze sa vada ce e trecut aici, care sunt variantele ca sa se traga concluzii si sa se vina cu o propunere concreta in fata Consiliului pentru ca pot sa se astepte la interventii deja si trebuie sa aiba stabilite clar variantele si tehnologice si financiare.
Dl. Molnar arata ca la dl. Primar ar avea o cerere, rugaminte. Sa roage serviciul de specialitate sa incerce sa curete din program casuta postala. Este absolut ridicol sa primeasca 20, 30, 50 de spam-uri. Asta crede ca intra si la primarie nu numai la consilieri. Nu pot curata casuta de atatea scrisori intreaba.
Dl. Primar arata ca este un program de curatire. Nu stie in ce masura se poate aplica pe al lor insa trebuie vorbit cu specialistii.
Dl. Molnar arata ca a vorbit cu ei si au spus ca ei nu pot curata. Arata ca el nu poate sa le dea dispozitie dar Primarul poate sau sa se desfiinteze cutia si sa isi faca fiecare cutie separata. Intraba de ce nu este realizabil ca este vorba de un server de e-mail.
Dl. Primar arata inca o data ca problema aceasta este o problema profesionala care functioneaza foarte bine administrativ dar trebuie sa se vada in ce masura acest program poate sa lucreze si la e-mail-urile consilierilor. Mentioneaza ca nu este o problema de vointa a Consiliului.
Dl. Csillag declara inchisa sedinta.
PRESDINTE DE SEDINTA CONTRASEMNAT
Csillag Tiberiu Secretar
Suciu Mariana
Reprezentatul sătesc la Sătmărel se prezintă sub numele de Sarkozi Gheorghe şi spune câteva cuvinte consiliului.
Dl. Csillag mulţumeşte acestuia şi îi doreşte o muncă în interesul comunităţii. Este puţin supraaglomerat. În momentul de faţă, în legătură cu ordinea de zi a apărut un nou proiect. A înţeles că între timp a apărut un nou proiect de hotărâre privind aprobarea trecerii cu titlu gratuit a unui imobil din patrimoniul public al Municipiului Satu Mare în patrimoniul Companiei Naţionale de Investiţii în vederea reabilitării Sălii de Sport a Grupului Şcolar pentru Industrie Uşoară. Se supune la vot introducerea acestui punct pe ordinea de zi.
Dl.Solschi face o scurtă prezentare a acestui proiect de hotărâre.
Dl.Csillag precizează că este o urgenţă deosebită. Deci este posibil având în vedere că este o şedinţă ordinară. Se supune la vot introducerea acestui punct pe ordinea de zi. Cu 4 voturi împotrivă se aprobă această propunere. Urmează să fie trecut pe ordinea de zi. Vor vedea care va fi numărul de ordine. Se va stabili deocamdată cu un semn de întrebare pentru că au apărut şi alte probleme. Acum i s-a prezentat o cerere adresată consiliului local de 2 avocaţi, probabil că este avocat, oricum unul este avocat, prin care se depune copia minutei încheierii pronunţate ieri de Curtea de Apel Oradea şi depusă tot în ziua de ieri deja la Satu Mare, prin care s-a admis cererea formulată de Popdan Aurel şi Mic Vasile şi citeşte numai esenţa. Şefii comisiilor au câte un exemplar. În contradictoriu cu Primarul municipiului Satu Mare, şi dispune suspendarea provizorie până la judecarea cererii de suspendare în cadrul oricărei măsuri de înstrăinare cu privire la următoarele imobile. Printre altele sunt aici înşirate mai multe imobile. Nu cunoaşte în mod exact obiectul cauzei, dar este înşirat spaţiul comercial, cca. 173 mp, în Piaţa Libertăţii nr.14, de SC Agrozoocom Satu Mare, cu menţiunea că încheierea nu este supusă nici unei căi de atac. Ca jurist spune că minutele sunt hotărâri judecătoreşti, şi sunt supuse exact ca şi sentinţele şi deciziile aduse aceloraşi reguli, printre altele, executarea lor este obligatorie şi neexecutarea lor ar constitui infracţiune. Din păcate, din acest motiv, după opinia lui, este nevoit să propună şi scoaterea punctului 4 de pe ordinea de zi. Propune deci, scoaterea, deocamdată, până la soluţionarea în fond a cauzei. Până atunci încearcă să clarifice şi problemele juridice, respectiv aspectele juridice ale problemei. S-ar putea să se reia totuşi mai repede decât pronunţarea sentinţei, dar acest lucru este posibil şi nu este sancţionabil. Se supune la vot scoaterea de pe ordinea de zi. Cu o abţinere se aprobă această propunere.
Dl. Primar doreşte să informeze consiliul că pentru el a fost de-a dreptul şocantă această hârtie. Deci, un cetăţean, în baza unei interpretări absolut forţate a unei prevederi dintr-o lege, vine şi spune: Primarul poate să dea în compensare anumite bunuri, pentru cele pe care Statul nu le poate restitui pentru care se poate cere retrocedare sau compensare. Poate. Vine un cetăţean şi spune: Eu am descoperit 1,2, 3, 4, 5 imobile, dar nu oricare. A văzut el o centrală termică în mijlocul oraşului, şi încă un centru comercial lângă centrul oraşului, a mai văzut un teren pentru casă foarte bun despre care ştie că este al statului şi este administrat de Primărie. Ia să meargă şi să ceară compensare pentru bunurile mele. Este absurdă treaba, dar se întâmplă în Satu Mare. Mai mult un judecător îi dă şi dreptate în treaba asta. Şi îi forţează la a acţiona în ceea ce priveşte administrarea bunurilor oraşului. Singura entitate răspunzătoare să administreze bunurile oraşului este consiliul local. Şi modificările aduse legii retrocedărilor, aduc ca posibilitate acest aspect şi nu ca imperativ. Totuşi se blochează o astfel de acţiune. Se va ajunge că va veni cine va dori, se va crea un precedent extraordinar în cazul acesta, şi va lua orice bun pe care îl va dori dintre bunurile oraşului. În momentul acela va închide Primăria şi va merge acasă. Nu vor mai face în acest oraş nimic. Nu are sens să mai facă planuri de dezvoltare urbanistică, nu mai are rost să gândească orice acţiune, orice instituţie nu le vor mai gândi, pentru că totdeauna vor depinde de cei care eventual s-ar gândi să mai ceară ceva de la Primărie. Aceste măsuri nu pot fi deblocate în timp real. Toate bunurile care credeau că sunt ale municipiului, s-a dovedit că nu sunt disponibile juridic. Sunt şi altele, dar nu vrea să înşire o listă de probleme pe care ar trebui să le rezolve, dar nu vor putea. Că va fi vina primarului, a consiliului, asta deja este treaba lor. Dar nu mai pot gândi un plan de dezvoltare urbanistică pentru tineri căsătoriţi. Nu mai ştiu ce să facă. Dar asta este culmea. Să vină un judecător, fără citarea părţilor. S-a confirmat acolo că nu au fost citaţi.
Dl. Csillag confirmă că aşa este.
Dl. Primar precizează că este posibil să se scrie acolo fără drept de apel. Cine a dat dreptul judecătorului să spună că este fără drept de apel. De cine este pus acolo acel judecător să spună că este fără drept de apel. El va cere audienţă la preşedintele Curţii de Apel Oradea. Este vorba despre chiar preşedintele Curţii de Apel Oradea, deci nu va merge în audienţă, dar va merge în calitate de primar, de reprezentant al acestei colectivităţi. Ce calitate mai au ei, el ca primar, respectiv consilierii. Cum pot gândi mai departe dacă sunt în 24 de ore blocaţi, fără nişte proceduri legale. Nu ştie cine a putut inventa această procedură. Şi totuşi sunt blocaţi. Oricum nu se poate decide acum pentru că au obligaţia de a respecta prevederile legale. Are obligaţia de a-l reangaja pe Timciuc pe un post inexistent în organigramă, tot în baza unei sentinţe judecătoreşti. Nu ştie cum vor face. S-a interesat la toate forurile existente, cum să angajeze cu jumătate de normă, pe un post contractual un jurist. Un asemenea post nu există prin lege în organigrama Primăriei, pentru că sunt funcţii publice. Ce va face cu jumătate de normă contractual, nu ştie. Nu ştie de ce îi mai trebuie legi dacă se scot sentinţe care dau peste cap toate legile. Şi nu ştie dacă nu I se va imputa lui, ca angajator salariul lui pentru că l-au plătit ilegal în condiţiile în care nu au postul. Dar dacă nu îl angajează va fi acţionat în penal pentru abuz în serviciu. Întreabă consiliul ce să facă pentru că de câteva luni încoace el nu mai ştie ce să facă, într-o serie de astfel de probleme. SEIP-ul nu îl vor mai înfiinţa. El funcţionează acolo unde este. De ce ne trebuie nouă un SEIP cu condiţii elegante, moderne, cu deservirea cetăţeanului în condiţii civilizate, deoarece luni de zile sunt blocaţi în mod sistematic în a crea nişte condiţii, pentru o instituţie, pentru un serviciu pentru a o face funcţională. Nu se poate.
Dl. Csillag arată că este absolut de acord cu dl. Primar. Din experienţă poate să spună că aşa ceva, în decurs de 45 de ani cât a lucrat şi ca jurist, nu s-a întâlnit cu aşa ceva. Adică sentinţa este mai mult decât absurdă.
Dl. Curpaş întreabă consilierii ce se întâmpla dacă data trecută se vota şi se făcea firmă.
Dl. Csillag precizează că atunci nu ar fi avut obligaţia să execute hotărârea.
Dl.Curpaş nu înţelege de ce se opresc pentru minuta aceasta.
Dl. Csillag precizează că sunt nevoiţi. Dacă consideră că poate să voteze pentru. Nu are nimic împotrivă. Mai sunt aici jurişti. Dacă afirmaţia lui în privinţa faptului că neexecutarea unei hotărâri, deoarece şi încheierile sunt hotărâri judecătoreşti, neexecutarea lor constituie sau nu infracţiune pot să o confirme.
Dl. Curpaş afirmă că nu au fost chemaţi, nu sunt parte.
Dl. Csillag arată că acest aspect trebuie clarificat pe cale procedurală. Îi pare rău că a făcut aceste precizări. Problema este votată şi cu asta a şi încheiat. Acest punct s-a scos de pe ordinea de zi.
Dl. Primar arată că acea listă pe care o solicită un domn avocat, în nume propriu o solicită. Bine că nu solicită Palatul administrativ, pentru ca să trebuiască să se iasă de acolo. Dar acolo sunt deja bunuri vândute prin legea 550. Nu a ştiut avocatul, pentru că dacă ştia probabil nu îl punea pe listă. Pentru bunul acesta pe care trebuie să-l schimbe există sentinţă definitivă ca să vândă. Adică, un judecător spune că trebuie să se vândă şi altul spune că îl blochează să nu facă nimic cu el. Dar să fie două sentinţe dintre care una spune să vândă şi alta să nu vândă. Atunci până la urmă cine va acţiona consiliul în penal. Acela la care nu i-au vândut sau dacă l-a vândut acela care avea dreptul să cumpere. Propune să facă toţi autodenunţ şi să nu se mai complice treaba. Până la urmă se va ajunge în situaţia în care vor merge ei şi vor spune haideţi arestaţi-ne, suntem demnitari, până nu mai facem şi alte prostii.
Dl. Csillag arată că de vândut se mai poate vinde. Iar ca să oprească executarea numai acuma se poate face, dat fiind faptul că actul este înregistrat. Deci este o diferenţă de nuanţă. Stiti. În fine, este o problemă care oricum s-a votat, s-a scos de pe rol. Nu se mai discută pe tema asta. Vor vedea, vor analiza din punct de vedere juridic şi eventual cu ajutorul dl. Primar interveni la Oradea la Curtea de Apel, chiar la Preşedintele Curţii de Apel. Dar nici măcar preşedintele nu poate dispune unui judecător, care este absolut independent şi răspunde practic, mai mult teoretic pentru hotărârile luate. Mai este o problemă. Şi anume punctul nr.20 de pe ordinea de zi. Nu a primit nici el şi nici cei cu care a vorbit, nici un document. Dl. Primar a trecut, este o singură semnătură, a dl. Primar prin care a fost trecut pe ordinea de zi materialul. În întreabă pe dl. Primar
dacă menţine propunerea de a rămâne punctul 20 pe ordinea de zi., este vorba despre stabilirea locaţiei pentru o biserică. Aceasta deoarece a semnat ordinea de zi.
Dl Primar arată că a fost un proiect iniţiat de d-ii consilieri şi el a pus-o pe ordinea de zi.
Dl. Csillag precizează că nu este nici o documentaţie.
Dl. Solschi doreşte să aducă la cunoştinţa consilierilor un aspect. Este prima dată de când lucrează în administraţie, când un grup de consilieri, 6-7 consilieri, iniţiază un proiect de hotărâre, fac expunerea de motive, întocmesc proiectul de hotărâre, iar persoana din executiv, care avea datoria să întocmească un raport de specialitate, indiferent că este favorabil sau nu, nu a făcut lucrul acesta. Informează consilierii că acuma o săptămână i-a trimis în scris acest lucru. Acum se confirmă din nou că nu şi-a făcut datoria. Va propune în scris Primarului să aplice o sancţiune corespunzătoare. Este inadmisibil ca un sfert din consiliului local să iniţieze un proiect de hotărâre, iar respectivul care are datoria nu întocmeşte raportul.
Dl. Csillag supune la vot scoaterea acestui proiect de pe ordinea de zi. De asemenea precizează că aceste probleme trebuie rezolvate la nivelul aparatului administrativ. Dacă au ceva cu d-na Pop, consideră că a procedat conform propriei cunoştinţe şi convingerilor sale, în legătură cu aspectele tehnice.
Un cetăţean doreşte să ia cuvântul, fără a manifesta un interes.
Dl. Csillag îi spune nici să nu ridice mâna. Sau atunci să ţină mâna într-una sus. Înseamnă că ordinea de zi a fost stabilită. Restul problemelor rămân. Întreabă consilierii dacă sunt de acord cu aceste două proiecte introduse, şi un proiect scos de pe ordinea de zi. Îşi cere scuze, este vorba despre două scoase şi una introdusă. Se supune la vot ordinea de zi a şedinţei, în formă modificată. În unanimitate de voturi se adoptă ordinea de zi astfel:
1) Proiect de hotărâre privind aprobarea trecerii cu titlu gratuit a unui imobil din patrimoniul public al Municipiului Satu Mare în patrimoniul Companiei Naţionale de Investiţii în vederea reabilitării Sălii de Sport a Grupului Şcolar pentru Industrie Uşoară
2) Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investiţii “Reabilitarea clădirii Teatrului de Nord Satu Mare”.
3) Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investiţii “Amenajare Centru Socio-cultural” în municipiul Satu Mare.
4) Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investiţii “Complex de educaţie ecologică şi de monitorizare a calităţii aerului în context transfrontalier”.
5) Proiect de hotărâre privind aprobarea concesionării clădirilor fostelor CT şi PT, disponibile din patrimoniul privat al municipiului Satu Mare.
6) Proiect de hotărâre privind aprobarea cofinanţării obiectivului de investiţii “Complex de educaţie ecologică şi de monitorizare a calităţii aerului în context transfrontalier.”
7) Proiect de hotărâre privind aprobarea Acordului de Parteneriat încheiat cu Asociaţia Forumul Întreprinzătorilor în vederea realizării unui incubator de afaceri.
8) Proiect de hotărâre privind aprobarea PUD, str. I.Chendi nr.147A
9) Proiect de hotărâre privind aprobarea PUZ, str. Petofi Sando 34.
10) Proiect de hotărâre privind aprobarea PUZ, str. Lucian Blaga 338.
11) Proiect de hotărâre privind aprobarea PUZ, zona str. Dara.
12) Proiect de hotărâre privind aprobarea PUD, transformare CT4 în biserică greco-catolică.
13) Proiect de hotărâre privind aprobarea PUZ în municipiul Satu Mare, pe str. Dara-str. Diana.
14) Proiect de hotărâre privind vânzarea a două autobuze de la RA Comunala Satu Mare, la SC Transurban SA Satu Mare.
15) Proiect de hotărâre privind alocarea unor sume din bugetul municipiului Satu Mare pentru organizarea de manifestări culturale cu ocazia sărbătorilor de iarnă.
16) Proiect de hotărâre privind modificarea statului de funcţii al aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Satu Mare prin transformarea unor funcţii publice de execuţie din clasa III în funcţii publice de execuţie clasa I.
17) Proiect de hotărâre privind suplimentarea listei spaţiilor comerciale şi de prestări servicii ce se vor scoate la vânzare conform prevederilor Legii 550/2002.
18) Proiect de hotărâre privind modificarea şi actualizarea HCL 30/2002 şi 49/2006 privind stabilirea şi sancţionarea unor contravenţii în domeniul edilitar-gospodăresc, ordinii, curăţeniei şi igienei publice în municipiul Satu Mare.
19) Proiect de hotărâre privind numirea comisiei de soluţionare a cererilor depuse în baza OUG nr.51/2006.
20) Diverse.
Pct.1 Proiect de hotărâre privind aprobarea trecerii cu titlu gratuit a unui imobil din patrimoniul public al Municipiului Satu Mare în patrimoniul Companiei Naţionale de Investiţii în vederea reabilitării Sălii de Sport a Grupului Şcolar pentru Industrie Uşoară.
Dl.Csillag arată că dat fiind faptul că este o urgenţă deosebită, se poate pune ca şi primul punct al ordini zilei. Crede că, membrii comisiei tehnice au analizat problema aceasta, nici cea economică. Nimeni nu a analizat proiectul?
Dl. Nits arată că a citit înainte de şedinţă, sunt de acord cu proiectul de hotărâre. Dar nu s-a discutat în comisie. Personal este de acord.
Dl. Csillag întreabă dacă el personal sau comisia.
Dl. Nits precizează că el personal, deoarece în comisie nu s-a discutat.
Comisia juridică acordă aviz favorabil.
Dl. Csillag cere şi părerea comisiei economice.
Comisia economică propune să treacă mai departe cu discuţiile şi cu supunerea la vot.
Se supune la vot proiectul de hotărâre, în ansamblu. În unanimitate de voturi se adoptă hotărârea privind aprobarea trecerii cu titlu gratuit a unui imobil din patrimoniul public al Municipiului Satu Mare în patrimoniul Companiei Naţionale de Investiţii în vederea reabilitării Sălii de Sport a Grupului Şcolar pentru Industrie Uşoară.
Pct.2 Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investiţii “Reabilitarea clădirii Teatrului de Nord Satu Mare”.
Comisia de buget arată că, având în vedere faptul că, clădirea teatrului face parte din patrimoniul municipiului Satu Mare, au acordat aviz favorabil.
Comisia tehnică propune aprobarea proiectului de hotărâre.
Se supune la vot în ansamblu proiectul de hotărâre. În unanimitate de voturi se adoptă hotărârea privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investiţii “Reabilitarea clădirii Teatrului de Nord Satu Mare”.
Pct.3 Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investiţii “Amenajare Centru Socio-cultural” în municipiul Satu Mare.
Comisia de buget propune aprobarea proiectului de hotărâre.
Comisia tehnică propune aprobarea proiectului de hotărâre.
Dl. Viman arată că este o chestiune de formă. În contractul încheiat între Primărie, respectiv, SC C&A Acces, la art.2 se vorbeşte numai despre centru pentru cultură şi artă. Propune să rămână ceea ce este în hotărâre, respectiv centru socio- cultural. Apoi, atrage atenţia că din anumite motive, se vorbeşte despre asigurarea condiţiilor pentru activităţi legate de pictură şi sculptură. Ori din nou, se aprobă un centru socio-cultural. Acolo pot avea dreptul chiar şi alte categorii de organizaţii, sau oameni care doresc să-şi manifeste ori nevoile, ori talentele, în domeniul social şi cultural.
Dl. Csillag întreabă dacă doreşte vreo completare la proiectul de hotărâre.
Dl. Viman precizează că pentru a nu se greşi propune ca în contract să nu fie trecut “centru pentru cultură şi artă”, deoarece în proiect este centru socio cultural.
Dl. Primar arată că acel proiect, acel contract, de fapt nu este încheiat. A fost o acţiune pe care arhitectul a făcut-o ca pe o sponsorizare. Deci încă nu s-a plătit, nu s-a încheiat contractul. L-au primit, l-au însuşit şi îl propune aprobării. Dar cu ce titlu a proiectat arhitectul, iar nu a înţeles.
Dl. Viman spune să nu se trezească numai cu activităţi de un anumit tip.
Dl. Primar arată că ar trebui specificat un lucru de pe acuma. Ideea iniţială a fost, nu este nevoie să o menţină, dar ideea iniţială a fost, de a crea un centru pentru artiştii plastici sătmăreni, un centru de creaţie, pentru că aceştia nu au un loc unde să li se atribuie ateliere de creaţie, un centru care poate atrage şi alţi artişti, care poate organiza anumite tabere. Aceasta a fost ideea iniţială. Dacă vor să facă un centru deschis oricărei activităţi, trebuie să se gândească cineva administra, cu ce scop. Atunci vor pune Casa de Cultură a municipiului acolo. S-a întocmit un proiect. Acel proiect s-a structurat pe un anumit gen de activitate. Acel proiect degeaba îl aprobă acum dacă se gândesc să facă altceva acolo. Structura cădirii şi ideea care s-a proiectat, s-au dimensionat parcurile şi toate cele, sunt gândite pentru un centru de artă plastică, care lipseşte în oraş. Oamenii, poeţii, literatura are n locuri în oraş unde se adună şi discută. Muzicienii la fel. S-a dorit să se acopere acel gol în viaţa spirituală a oraşului, un loc pentru artiştii plastici. Dacă se gândesc la altceva, atunci se ajunge la situaţia când s-a pornit într-o direcţie şi s-a ajuns la altceva.
Dl. Csillag are o propunere şi anume să se completeze cu expresia pentru artiştii plastici.
Dl. Primar arată că nu titlul contează sau ce denumire se dă clădirii. Aceasta se va realiza în momentul în care se va realiza investiţia şi se va acorda acolo un spaţiu de activitate unor oameni. Acolo va trebui să se decidă. Acuma lucrarea se face. Dar încă o dată dacă se aprobă acum proiectul, şi se lansează această investiţie, atunci acea clădire se va transforma dpdv funcţional, fiind destinat activităţii de artă plastică, care ar fi păcat să fie folosit pentru altceva. De fapt s-a lansat acel proiect pentru un centru de artă plastică. Acum când se aprobă indicatorii se spune că nu se mai vrea arte plastice ci şi altceva. Titlul se poate concepe în orice fel. Nu are nici o importanţă. Se poate boteza cum vor numai să se ştie ce destinaţie va primi acel imobil.
Dl. Zaha arată că i s-a zis centru. Întreabă dacă vor beneficia şi copii talentaţi sau numai un anumit grup de artişti plastici care fac parte dintr-o anumită asociaţie.
Dl. Primar arată că depinde de ei cui i se va da sau ce regulament se va întocmi la data când se va finaliza. Acum este vorba despre realizarea fizică a unei clădiri. Este o problemă tehnică ce se discută acum. Şi financiară. Modul de utilizare a acelei clădiri va fi stabilită de consiliul local probabil în primăvara sau vara anului viitor, când această lucrare va fi finalizată.
Dl. Enătescu arată că după structura care apare acolo spune foarte clar că mai mult de 10 persoane nu vor încape în acel centru socio-cultural. Vor trebui să se distribuie bonuri de ordine la WC. Este un singur WC pe toată clădirea. Acesta nu este un centru care să găzduiască un număr mare de populaţie. De la început este conceput ca cu atelier, cu un număr relativ restrâns de persoane şi nu pentru un circuit mare. Pe de altă parte trebuie să se gândească şi la următorul lucru. Valorile artistice rămân în patrimoniul acestui municipiu. Şi este nevoie de aceste valori. Este nevoie de creşterea valorii locului în care sunt. Acest lucru este posibil numai prin simulare şi atragerea creativităţii. Aşa că după părerea lui este bine şi acel centru, este bine şi cealaltă investiţie, respectiv crearea unui centru, cum se zice socio-cultural având un alt profil şi o altă structură, deoarece această structură nu este potrivită.
Dl. Csillag întreabă dacă în final susţine proiectul.
Dl. Enătescu arată că susţine centrul pentru artiştii plastici.
D-na Gittinger precizează că trebuie menţionată adresa exactă la care este situată, pentru că în unele locuri s-a găsit Ştrandului 6, iar în altele 8. Întreabă unde este situat, dacă poate să îi spună cineva. Deci în anexa 1 la proiect este Ştrandului 8, în contract şi celelalte acte este Ştrandului 6.
Dl. Primar menţionează că este vorba despre Ştrandului 6-8.
D-na Gittinger precizează să se completeze cu nr.6-8, pentru a nu avea probleme de identificare. Deci în anexa nr.1 la proiectul de hotărâre să se corecteze. La fel şi în celelalte acte, respectiv în contractul de prestări servicii.
Se supune la vot proiectul de hotărâre pe ansamblu cu modificările propuse. În unanimitate de voturi se aprobă hotărârea privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investiţii “Amenajare Centru Socio-cultural pentru artiştii plastici” în municipiul Satu Mare.
Pct.4 Proiect de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investiţii “Complex de educaţie ecologică şi de monitorizare a calităţii aerului în context transfrontalier”.
Comisia buget propune aprobarea.
Comisia tehnică propune aprobarea proiectului de hotărâre.
Se supune la vot proiectul de hotărâre în ansamblu. În unanimitate de voturi se adoptă hotărârea privind aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici la obiectivul de investiţii “Complex de educaţie ecologică şi de monitorizare a calităţii aerului în context transfrontalier”.
Pct.5 Proiect de hotărâre privind aprobarea concesionării clădirilor fostelor CT şi PT, disponibile din patrimoniul privat al municipiului Satu Mare.
Comisia buget propune aprobarea proiectului de hotărâre.
Comisia juridică a acordat aviz favorabil.
Se trece la discutarea proiectului pe articole. Se dă citire articolului 1.
Dl. Nits are o întrebare legat de acest articol. La punctul 5 este un PT pe strada Petre Bran, care urmează la urma urmei într-un alt proiect de hotărâre. Este adevărat că este limitrof obiectului care va fi discutat, dar interesant este că 80% din teren pentru punctul termic este astăzi în proprietate privată şi Consiliul nu ştie cum va concesiona.
Dl. Primar precizează că poate la proprietarii de teren. Poate. Dar mai întâi trebuie deblocat. Posibilitatea administraţiei este de a negocia concesiunea. Sigur că nu va concesiona la unu care nu poate avea un obiect real.
D-na Gittinger arată că din experienţă proprie, întâmplător ştie că au mai concesionat clădiri ale, sau mai exact au mai fost date în folosinţă clădiri ale centralelor termice în condiţiile în care terenul a fost în proprietate privată întabulat pe persoane fizice. Nu au fost criticate.
Dl. Albu arată că are o singură întrebare. Lista aceasta este lista completă sau este lista incompletă.
Dl.Leş precizează că sunt centralele care au mai rămas.
Dl. Albu întreabă dacă mai sunt centrale care nu sunt pe acea listă. Deci atunci este lista completă? Ce înseamnă asta.
Dl. Leş adaugă că cele care au rămas sunt neconcesionale.
Dl. Albu arată că este unu care nu a fost concesionat. De exemplu cel de pe str. Decebal. A dat un exemplu, dar probabil mai sunt şi altele.
Dl. Mircea Pop, din partea executivului, oferă lămuriri consilierilor cu privire la această problemă. Centrala PT de pe strada Decebal nu a făcut parte din această listă. Executivul l-a recepţionat, dar nu a făcut parte din patrimoniu. Mai există în patrimoniu, dar nu face obiectul centralelor.
Dl. Albu arată că probabil mai sunt din moment ce el a găsit una.
Dl. Mircea Pop precizează că mai sunt acolo ale Apaservului, care nu sunt în patrimoniul municipiului.
Dl. Matuz arată că, ţinând cont de avizul Secretarului, comisia de servicii a fost nominalizat ca şi comisie care trebuie să-şi dea avizul la acest proiect de hotărâre. Au acordat aviz favorabil. Data trecută când au răsfoit materialul i s-a părut cam subţirel. Din păcate îşi menţin aceeaşi părere în continuare. Încă un aspect la care doreşte să atragă atenţia este că acest proiect de hotărâre nu rezolvă în nici un fel problema hidrofoarelor care sunt în aceste centrale termice. Deci aici sunt anumite suprafeţe. Dar nu s-a ţinut cont că anumite suprafeţe trebuie separate, trebuie izolate pentru a putea funcţiona în continuare. Materialul este subţirel şi crede că cei din comisie vor avea o misiune foarte dificilă. Trebuie să i se acorde un credit pentru a nominaliza care centrală, pentru ce tip de activitate, şi trebuie să fie foarte competentă pentru a aduce la bun sfârşit acel material subţirel.
D-na Gittinger arată că în comisie juridică a fost foarte pe larg dezbătut acel proiect. L-au şi chemat pe cel care a întocmit referatul de specialitate, respectiv caietul de sarcini şi l-au întrebat ”atâta numai”. Este deosebit de subţire şi necuprinzător şi în opinia lor. Nu au văzut o clasificare a acestor activităţi, a ceea ce se permite, a ceea ce nu se permite. De exemplu, a se vedea la punctul e, apare etc. deci orice, inclusiv, dar nu spune ce se poate face şi ce s-a discuta la şedinţa comisiei juridice legat de aceste centrale termice. Dar orice. Au imaginaţie. Deci într-adevăr nu s-a întocmit acel material pe care consilierii l-ar fi pretins la şedinţa trecută. Răspunsul a fost că atâta s-a putut.
Dl. Nits precizează că în septembrie când au negociat concesionarea prin negociere directă a Pt-urilor în avizul lor, pentru că atunci au fost rugaţi să dea aviz au formulat următoarea condiţie. Au spus aşa: “Atragem atenţia de a se cuprinde în caietul de sarcini, respectiv în contractele de concesiune clarificarea obligativităţii şi responsabilităţii părţilor în ceea ce priveşte funcţionarea şi pe mai departe în condiţiile optime şi de siguranţă a staţiilor de hidrofor amplasate în aceste clădiri, staţii care asigură alimentarea cu apă a clădirilor înalte din zona aferentă.” Dacă s-au uitat d-nii consilieri pe listă, majoritatea acestor centrale respectiv puncte termice sunt în cartiere, unde sunt legate la aceste foste centrale, la staţia de hidrofor existentă. Aceasta oricum va trebui trecut la caietul de sarcini al fiecărei, dacă se va emite pentru fiecare centrală separat caiet de sarcini când se va pune spre concesionare, sau spre negociere, atunci în fiecare trebuie specificat acolo unde este staţie de hidrofor, ce se întâmplă cu el, cine răspunde. El propune, şi nu comisia, ca în contractul de concesiune să fie trecut ca obligatoriu, pentru aceste staţii de hidrofor să facă posibil intrarea permanentă a celor care întreţin aceste hidroforuri. Pentru că acestea se pot strica şi rămân oamenii fără apă. Iar la caietul de sarcini colega a spus despre faptul că acolo sunt activităţi de producţie. Acelaşi motiv. Majoritatea sunt în cartiere de locuit. După aceea acel etc. este iarăşi inutil acolo pentru că, într-adevăr atunci acolo se poate pune orice. Iar următoarea propoziţie respectiv, respectă normele internaţionale şi europene pentru protecţia mediului propune să fie completat “şi avizelor şi reglementărilor de urbanism.” Pentru că şi acestea sunt. Mai are o întrebare. Undeva a citit că se vorbeşte şi de terenul alăturat acestei centrale. Deci se concesionează centrala ca atare, şi după aceea şi despre terenuri alăturate. Ce înseamnă aceste terenuri alăturate. Ce se pot face acolo la urma urmei.
D-na Gittinger întreabă dacă se dau nişte bani pentru acele terenuri sau se dau gratuit în folosinţă. Nu se ştie.
Dl. Gozar doreşte să supună atenţiei consiliului art.1, deoarece de fiecare dată se trezesc cu aceleaşi probleme când este vorba despre procedura de negociere directă. Din avizul d-ei secretar reiese faptul că ar trebui concesionat prin procedura de licitaţie. Probabil sunt mai mulţi care doresc aceste centrale în unele zone. Ar propune să se respecte conform legii procedura de licitaţie. Este menţiunea şi din cealaltă hotărâre, respectiv, dispozitivul pentru a nu fi returnate de către Prefectură.
Dl. Csillag precizează că este o singură problemă. Legea 219 care a reglementat această problemă, în cazul licitaţiilor făcute pentru concesionarea, vânzarea, indiferent, a bunurilor proprietatea privată, a fost abrogat. Între timp a apărut o altă lege, un alt ordin, o altă ordonanţă de urgenţă prin care s-a stabilit procedura de licitaţie, numai pentru proprietatea publică. Pentru proprietatea privată momentan este un vid legislativ, adică nu există un alt program legislativ prin care să se reglementeze procedura de licitaţie, pentru terenurile proprietate privată. Atunci au fost nevoiţi, de altfel s-a şi propus în comisia juridică ca să se respecte procedura prevăzută pentru publicitate în actele normative, care sunt valabile deocamdată pentru bunurile proprietate publică.
Dl. Primar arată că metoda negocierii directe este o metodă de licitaţie prevăzută în lege. Singurul lucru pe care îl pot câştiga prin această metodă şi s-o aplice la proprietatea privată, fără a ţine seama de toate procedurile, pentru a câştiga timp dacă este cazul. Iniţial au folosit această metodă pentru a nu mai sta 2-3 luni la anunţuri publice. Procedura negocierii directe duce la o altă cale. Se poate face anunţul public. Poate să vină mai multe firme pentru acelaşi bun. Singura problemă este să se stabilească, şi aici nu au, criteriile de punctare a ofertelor, pentru că dacă vine unu care vrea să facă o activitate. Poate vine altul care vrea să facă o altă activitate, unu investeşte 1 milion de lei, altul investeşte 1 miliard de lei. Unul face ceva mai frumos, altul. Deci aici trebuie stabilite criteriile, respectiv ce înseamnă reabilitarea tehnică a clădirii, ce gen de activitate face pe care trebuie să îl facă. Sunt activităţi pe care vor să le sprijine, sunt altele pe care nu le pot interzice dar nici nu vor să le sprijine. Unele sunt prevăzute de lege, altele nu sunt prevăzute în nici un articol. Acestea trebuie prevăzute printr-un punctaj adecvat. Acest lucru trebuie făcut şi aici apare negocierea directă. Vin trei firme, care pun fişa ofertei, negociază direct cu el. Al doilea, al treilea. Se ajunge la discuţii şi se stabileşte lista de prioritate, după care se desemnează câştigătorul dar nu are de lucrat la procedurile de licitaţie.
Dl. Csillag arată că doreşte să dea cuvântul d-ei Gittinger, pentru că în şedinţa comisiei juridice s-a discutat această problemă şi s-a propus şi modificarea art.1.
D-na Gittinger arată că tocmai aceste criterii au lipsit, că nu vede o concepţie, să se vadă ce se vrea a se face în aceste centrale termice. În funcţie de opţiunea lor să selecteze pe cei ce vor să vadă acolo şi să desfăşoare o anumită activitate şi exact acest lucru nu vede în caietul de sarcini şi acesta lipseşte. Cu participarea la concesionare nu va fi problemă. Pentru că tocmai doresc să însereze în art.1 o completare în sensul să fie respectate procedurile de publicitate specifice licitaţiei. Deci acestea se publică în ziare, şi în urma acestor publicaţii vin cei care doresc să participe la negocierea directă. Nu vede cum acea comisie, indiferent din câţi membri va fi formată, va putea pe loc să stabilească aceste criterii. Deci ar fi trebuit să fie prezentate deja astăzi aceste criterii, să le aprobe. Şi pe baza acestei aprobări a noastre să lucreze ulterior comisia. Consiliul trebuie să aprobe aceste criterii.
Dl. Curpaş vrea să pledeze pentru a da curs unui proiect, pentru că aşa o să rămână, au darul acesta de a le amâna. Nu ştie pe cine aşteaptă. S-a pus problema hidroforului. În contractul care se face, cel care câştigă licitaţia, va avea obligaţia să închidă frumos şi să deschidă uşă pentru hidrofor. În rest să investească aşa cum va fi aprobată în licitaţie. Legat de terenuri, pentru că s-a pus problema ce vor face cu terenurile. Fiecare persoană are acolo un teren de jur împrejur, necesar pentru activitatea care se va desfăşura. Dacă va fi sală de sport, se vor face locuri de parcare şi intrare de jur împrejur. Nu înseamnă că nu se poate spune la concesiune şi suprafaţa de teren care se atribuie pentru utilităţi. Legat de caietul de sarcini. Şi lui i se pare pueril şi slăbuţ, dar nu se poate face până nu sunt toate cerinţele, toate cererile cu ceea ce vor să facă, nu seamănă a caiet de sarcini aşa cum s-a făcut la Piaţă, pentru desfacere de mărfuri, aici sunt diverse activităţi. Cererile trebuie să se depună, iar raportat la destinaţia punctelor sau centralelor termice se poate face un caiet amplu, caiet de sarcini, şi apoi să se poată cumpăra şi să plătească înscrierea şi aşa mai departe, cu toate formele care se fac. Caietul de sarcini prezentat acum, Nu ştie câţi realizează acest lucru pentru că nu lucrează cu aşa ceva. Caietul de sarcini este mult mai complex decât ceea ce văd ei. Este foarte amănunţit. Pentru că altfel se dă peste cap toată licitaţia. El propune să nu se oprească, pentru că dacă se opreşte, se amână, iar interesul este cât mai curând aceste centrale, să prindă viaţă, pentru că orice spaţiu se vinde, se ia o altă faţă, dă o faţă nouă oraşului, indiferent unde este. S-a amenajat şi este exemplul Arhiva. Trebuie mers şi văzut ce frumos este. Aşa va fi, poate mai frumos, acelea care vor fi negociate. Roagă foarte frumos să sprijine această iniţiativă.
Dl. Csillag arată că în legătură cu art.1. La anexe este de acord cu propunerea făcută de dl. Nits, dar se va consemna în procesul verbal, oricum, va rămâne urma. Dar, art.1 aşa sună după ce a trecut prin comisia juridică, pe care colega nu ştie de ce a omis să menţioneze.
Se aprobă concesionarea prin procedură de negociere directă, cu respectarea procedurilor de publicitate specifice licitaţiilor publice a clădirilor CT şi PT , cuprinse în anexa 1, aflate în proprietatea privată a municipiului Satu Mare, conform HCL 45/2005, rămase disponibile pe raza municipiului Satu Mare. Roagă consilierii să ţină cont de această propunere a comisiei juridice, cu privire la art.1 şi de cele propuse şi cu privire la precizările din anexa 1 de dl. Nits. Cere scuze că a intervenit ca persoană fizică nu ca preşedinte.
Dl. Nits mai are o întrebare. Aceste concesionări se fac pe 20 de ani. După concesionare se vor face investiţiile. Nu se vorbeşte nicăieri ce se întâmplă după 20 de ani. Ceva măcar ar trebui într-o propoziţie, respectiv că se vor reactualiza aceste contracte sau dacă nu în cazul în care cineva renunţă, ce se întâmplă cu investiţia pe care a făcut-o. Poate cineva va renunţa mai repede de 20 de ani.
Dl. Csillag doreşte să dea un răspus în acest sens. Prin asimilare se poate stabili un termen până la 49 de ani, ceea ce este reglementată la ora actuală.
Dl. Nits precizează că s-a hotărât 20 de ani dpdv ca aceste centrale fiind ale municipiului, şi rămân în proprietatea municipiului, dacă cumva peste 15 ani sau 20 de ani va fi un alt sistem de încălzire, sau altă necesitate va fi, să poată fi reluate înapoi. De aceea s-a stabilit 20 de ani şi nu 49.
Dl. Csillag arată că dl. Nits a vorbit de prelungire, el acum vorbeşte de prelungire. Odată ce s-a concesionat trebuie respectată concesiunea, dacă nu convine sau sunt nişte motive imperative, care impun reducerea termenului, se poate realiza numai prin instanţă, deci nu în mod unilateral. Dacă s-a stabilit la 20 de ani. Prelungirea se poate face cu 50% cel puţin, faţă de termenul stipulat în contract.
Dl. Gozar întreabă dacă nu se poate stipula în contract ca după termenul de 20 de ani să rămână în patrimoniul municipiului aceste bunuri.
D-na Gittinger precizează că toate aceste lucruri ar fi trebuit stipulate în caietul de sarcini, în momentul în care oferă spre concesionare cei care doresc să participe să ştie în ce condiţii. Cum poate să negocieze cineva dacă nu ştie nici el, nici consiliul ce se vrea până la urmă. Singurul motiv este cel pe care l-a enunţat d-nul Curpaş, să nu se lase să stea acolo. A fost singurul argument pentru care s-a acordat aviz favorabil proiectului de hotărâre. În rest nu se pot angaja să refacă toată documentaţia, pentru că nu sunt în măsură şi nu este treaba lor. Dar ar fi trebuit să fie un material mult mai complet.
Dl. Zaha arată că aceste centrale sunt amplasate pe diferite zone ale oraşului, în zone aglomerate, în special, printre blocuri, unde sunt zone mai mărginaşe. Probabil un caiet de sarcini unitar pentru toate aceste centrale nu este specific şi nici nu poate crea mulţumiri nici din partea populaţiei şi nici din partea celor care vor dori să concesioneze. Ar trebui stabilite nişte criterii separat pentru fiecare.
Dl. Csillag arată că numai între ghilimele spune că au propus să fie dublate nr. consilierilor care vor participa să nu cumva să scape vreun specialist dintre consilieri, şi să fie inclusiv jurişti.
Dl. Matuz propune să nu se retrimită cu aceeaşi neclaritate acest proiect, să fie dublat într-adevăr numărul consilierilor, să nu se discute acel caiet de sarcini, şi să împuternicească pe cei care vor fi numiţi în această comisie să facă caietul de sarcini pentru fiecare centrală în parte.
D-na Gittinger arată că este o responsabilitate imensă.
Dl. Albu ar dori să mai ridice o problemă. Preţul acesta de pornire, a înţeles că este posibilitatea de a avea mai mulţi ofertanţi. După o experienţă acumulată, nu odată s-a întâmplat ca la preţul de pornire să fie 0,1%. Or, dacă vin să propună acum, indiferent de starea în care se află aceste centrale, 6800 de mp în municipiu, ar putea fi de 10 mii de euro pe an. Adică vreo 4 miliarde în 20 de ani. Adică sunt bani mărunţi. Pentru municipiu, nu pentru el personal. Dar nu pot să-şi permită să concesioneze sub 1 euro pe mp pe perioadă de 20 de ani, sub un euro. Va fi de-a dreptul caraghios.
Dl. Primar precizează că dpdv al afacerii directe este un preţ mic. Problema nu este câţi bani se încasează de pe urma centralelor termice, ci fiecare centrală termică ca să ajungă la un standard aşa cum este de exemplu Arhiva, să fie reabilitată, să fie funcţională, amenajată pentru public, înseamnă investiţii care după aprecierea noastră se cifrează de la 100 până la 300 de mii de euro pe clădire. Minimum. Nu doar structură, ci şi clădire şi altele. Strict necesar. În interior investiţia specifică, deci câştigul ca aceste centrale să fie reabilitate, ci la 15 ori 2500 de euro înseamnă deja milioane de euro investiţia pentru imobile ale oraşului care rămân definitiv ale oraşului. Aceasta este afacerea. Nu banu câştigat la buget. În primul rând aceasta este afacerea. Trebuie să se gândească la faptul că dacă o activitate comercială, de mică producţie sau servicii care nu sunt mari aducătoare de venit. Dacă se fac investiţii de sute de mii de euro, sau poate mai mult, într-un imobil, să se amortizeze, să aibă şi câştig, să funcţioneze şi serviciul, şi dacă trebuie să plăteşti o redevenţă mult mai mare, începe să nu te mai intereseze din punct de vedere al afacerii pentru investitorul privat şi până la urmă probabil tot municipiul pierde. Exact activităţile mai puţin profitabile vor fi lăsate la urmă. Nu contestă ceea ce spune dl. Albu, dar undeva trebuie să se păstreze un echilibru între venitul direct la buget şi în primul rând să nu aibă obligaţii. Municipiul va pierde în sensul că se vor modifica toate în magazine de desfacere, sau alimentare de care nu duc lipsă, sau nu neapărat îi trebuie. Exact activităţile mai puţin profitabile vor fi lăsate la urmă. Deci nu contestă ceea ce spune dl. Albu, dar undeva trebuie să găsească un echilibru real între venitul direct la buget şi valoarea imobiliară pentru că cel care câştigă este oraşul. Numai că nu se contabilizeze la fel de direct ca şi venitul la buget.
Dl. Kereskenyi arată că legat de art.3.
Dl. Csillag precizează că odată trebuie terminat art.1. Întreabă cine este de acord să se voteze în varianta în care s-a citit mai devreme.
Se supune art.1 în forma modificată. Cu o abţinere se aprobă articolul 1 astfel: “Se aprobă concesionarea prin procedură de negociere directă, cu respectarea procedurilor de publicitate specifice licitaţiilor publice a clădirilor CT şi PT , cuprinse în anexa 1, aflate în proprietatea privată a municipiului Satu Mare, conform HCL 45/2005, rămase disponibile pe raza municipiului Satu Mare.”.
Dl. Csillag dă citire art.2. Precizează că având în vedere că dl. Nits a făcut nişte precizări foarte preţioase. Cu completările făcute dpdv tehnic din partea comisiei tehnice.
Dl. Nits specifică că trebuie scos din caietul de sarcini punctul e etc.,
Dl. Csillag nu ştie de ce deranjează pentru că înseamnă ceva asemănător ce sunt înşirate. După părerea lui poate să rămână. Dar dacă se vrea se scoate.
Dl. Bor arată că, după cum au spus şi colegii lui, poate ar fi mai bine ca la art.2 să împuternicească comisia să întocmească acel caiet de sarcini, pentru că sunt foarte multe amănunte care trebuie introduse şi apoi, raportat la diferite cazuri. Acolo poate foarte bine să-şi aducă contribuţia, şi va da citire procesului verbal, atât comisia juridică, comisia de urbanism şi de servicii, respectiv toate comisiile, să facă un caiet de sarcini, cuprinzător şi pe cât posibil să nu lipească nici un amănunt. Acum nu face decât să lungească o discuţie dacă se intră în amănunte la caietul de sarcini. Are o singură întrebare, pentru că nu ştie, nu s-au întâlnit până acum cu procedura asta. dacă există posibilitatea ca prin art. 2, dacă se scot celelalte prevederi, dacă se poate împuternicii în consiliu acea comisie, ca să întocmească caietul de sarcini. Dpdv juridic.
Dl. Gittinger arată că în consiliul local se discută caietul de sarcini.
Dl. Bor precizează sau consiliul să împuternicească comisia să întocmească caietul de sarcini.
Dl. Csillag arată că este vorba despre comisia care urmează să fie numită în art.3.
Dl. Bor formulează art.2 astfel: Se aprobă împuternicirea comisiei de negociere pentru concesionarea clădirilor CT şi PT cuprinse în anexa 1, pentru a întocmi un caiet de sarcini care ulterior va fi supus aprobării Consiliului local.
D-na Gittinger arată că anexe tot ar trebui aprobate, respectiv anexa 2.
D-nul Balvinsky precizează că la fiecare centrală termică separat. Dar atenţie, sunt şi centrale care nu au hidrofor. Chiar şi la durata concesionării ar trebui modificat pentru a avea o alternativă.
Se supune la vot propunerea dl. Bor referitor la art.2. Cu o abţinere se aprobă articolul 2 în forma modificată.
Dl. Kereskenyi arată că dat fiind faptul că această comisie va avea o responsabilitate foarte mare, propune modificarea art.3:
Se aprobă numirea comisiei de negociere pentru „Concesionarea clădirilor CT şi PT cuprinse în Anexa 1”, în următoarea componenţă: şi urmează modificare câte doi reprezentanţi ai grupurilor de consilieri, şi un reprezentant al executivului. Comisia îşi alege preşedintele. Secretariatul tehnic va fi asigurat de către executiv.
Dl.Csillag întreabă dacă are cineva obiecţii cu privire la modificarea făcută, practic transformarea rândului 3.
Dl. Nits întreabă, dacă a înţeles bine din partea executivului este un singur membru. Iar acest singur membru va trebui să fie de specialitate al problemei.
Dl. Csillag precizează că se va ajunge şi la anexa 2 pe care a trebuit să o lase în urmă. Dacă nu are nimeni nici o obiecţie supune deocamdată aprobării, textul propus şi de comisia juridică, inclusiv textul propus şi de colegul lor. În unanimitate de voturi se aprobă această propunere. Doreşte nominalizările, câte două persoane din partea fiecărei formaţiuni. Roagă să se gândească şi la jurişti. Crede că sunt probleme juridice. Cel puţin 2 jurişti.
Dl. Curpaş precizează că unul din partea executivului trebuie să fie secretar.
Dl. Csillag menţionează că secretariatul tehnic va fi asigurat de către executiv. Va fi nu un secretar ci mai mulţi secretari.
Dl. Primar arată că ar trebui numite persoanele din consiliu, iar el prin dispoziţie numeşte celelalte persoane.
Dl. Matuz îl propune pe dl. Bor şi pe dl. Zaha.
Dl. Viman îl propune pe dl. Cupaş şi dl. Gozar.
Dl.Fogel o propune pe d-na Gittinger şi dl.Kereskenyi.
Se supune la vot acest articol. În unanimitate de voturi se aprobă această propunere.
Se dă citire art.4. Se supune la vot acest articol. În unanimitate de voturi se aprobă acest articol.
Se supune la vot în ansamblu proiectul de hotărâre, cu modificările aduse. Cu o abţinere, dat fiind faptul că trebuie două treimi, s-a adoptat hotărârea privind aprobarea concesionării clădirilor fostelor CT şi PT, disponibile din patrimoniul privat al municipiului Satu Mare.
Pct.6 Proiect de hotărâre privind aprobarea cofinanţării obiectivului de investiţii “Complex de educaţie ecologică şi de monitorizare a calităţii aerului în context transfrontalier.”
Dl. Csillag numai între ghilimele spune că este vorba despre o hotărâre care a fost deja aprobată cu privire la reabilitarea băii comunale.
Comisia de buget propune aprobarea.
Comisia tehnică propune aprobarea.
Se supune la vot proiectul de hotărâre în ansamblu. În unanimitate de voturi se aprobă hotărârea privind aprobarea cofinanţării obiectivului de investiţii “Complex de educaţie ecologică şi de monitorizare a calităţii aerului în context transfrontalier.”
7. Proiect de hotarare privind acordarea avizului de principiu pentru depunerea in parteneriat cu Asociatia Forumul Intreprinzatorilor a aplicatiei “Studiu de fezabilitate pentru realizarea obiectivului de investitii Incubator de afaceri” prin programul Phare CBC-RO-HU 2005, Linie de Buget 2005/017-536.01.01.
D-na Gittinger arata ca: comisia juridica a acordat aviz favorabil Proiectului de hotarare, evident cu mici modificari in titlu si in proiectul de hotarare dar se intreaba in urma anunturilor din presa prin care s-a aratat de catre dl. Primar ca spatiul din Parcul Industrial este ocupat in intregime iar potrivit Raportului de specialitate se obliga sa ofere spatiu de 2 ha in incinta Parcului Industrial, intreaba daca in aceste conditii pot adopta proiectul de hotarare.
Dl. Csillag arata ca el ar dori sa prezinte avizul comisiei si dupa aia parerea sa. Asa a solicitat si roaga sa respecte.
D-na Gittinger arata ca avizul comisiei juridice a fost favorabil. In titlul proiectului de hotarare in loc de “acordarea avizului”, “aprobarea depunerii”. In art. 1 “Se aproba depunerea in parteneriat cu Asociatia Forumului Intreprinzatorilor”, iar art. 2 “Noul studiu de fezabilitate se va prezenta in prealabil depunerii Consiliului local”. Acesta era avizul comisiei, nu stie in ce masura se schimba din problema pe care a aratat-o.
Dl. Primar arta ca acest spatiu a mai fost solicitat printr-un parteneriat. Arata ca municipalitatea a aprobat pentru ca are un interes, daca cineva vine pe domeniul nostru si doreste sa faca ceva e bine. S-a facut o suprapunere de doua actiuni similare, e un prim pas care poate reusi, poate nu. Pentru castigarea finantarii studiului de fezabilitate, in aceasta etapa de fapt municipalitatea nu se obliga juridic, financiar la nimic decat ca este o declaratie de intentie in baza careia comisia care va analiza proiectele va analiza daca va finanta sau nu va finanta studiul de fezabilitate. Studiul de fezabilitate va scoate in evidenta anumite situatii, de exemplu si acela ca Parcul Industrial nu este un alt fel de teren decat cel pe care il doresc acuma, care nu mai trebuie expropriat, dar sunt multiple terenuri care pot fi corespunzatoare pentru incubatorul de afaceri, imediat la intrare in dreapta, pentru anumite activitati mici. Studiul de fezabilitate va preciza o serie de alte elemente care in final vor fi sau nu vor fi insusite la o a doua etapa: finantarea efectiva a investitiei. Si atunci, intr-adevar, trebuie un contract ferm prin care sa se spuna ca o finanteaza, pun la dispozitie teren si asa mai departe. Dar asta va fi o a doua etapa. Doar in momentul cand se castiga, finantarea acestei etape se realizeaza prin finantare Phare potrivit studiului de fezabilitate, se aproba de executiv si in functie de municipalitate poate sa treaca la privat a doua zi dupa acceptare pentru o suma mai mare care inseamna deja necesitatea incheierii unui contract ferm care sa spuna conditii legate de teren. Deci momentul responsabilitatii municipalitatii apare abia atunci. Ca vor face sau nu, asta e o chestiune viitoare. Dar asta va fi o a doua etapa in momentul care se face cand se castiga finantarea studiului de fezabilitate. Se analizeaza prin finantare Phare acest studiu de fezabilitate, se aproba de municipalitate si poate sa treca la privat a doua zi dupa acceptare pentru o suma mai marte care inseamna deja realizarea investitiei. Cele doua sunt practic separate. In aceasta etapa este blocat dreptul partenerului de a dispune.
Dl. Csillag arata ca exact acelasi lucru l-a prezentat pe scurt colega de la comisia juridica, pe care dl. Primar l-a expus in mod suficient de bine, prea bine, foarte bine, apreciaza. “Studiul de fezabilitate se va prezenta in prealabil depunerii aprobarii Consiliului local”. Arata ca acesta va fi art. 2. Asa ca oricum acuma nu se aproba studiul de fezabilitate, se aproba numai documentatia. Intreaba daca are cineva vreo obiectie.
Comisia de servicii arata ca a analizat proiectul si sunt de acord si ei cu propunerile comisiei juridice. Si ei considera ca denumirea de “aviz de principiu” este necorespunzatoare dar au acordat aviz favorabil.
Dl. Albu arata ca o singura obiectie ar avea legat de acest proiect si anume faptul ca un asemenea proiect daca nu se inseala, un asemenea incubator exista la Timisoara si a fost finantat partial, dar mult mai putin decat jumatate din fonduri proprii si ajutor de la bugetul local si peste 50% din fonduri Phare. Obiectia sa care e o obiectie de principu si oricum o sa se abtina si anume ca nu i se pare corect ca asemenea intreprindere cum se doreste aici, un asemenea incubator de afaceri sa fie facut de o asociatie de care nu a auzit.
Dl. Csillag intreaba cum nu au auzit ca sunt din Satu Mare.
Dl. Primar arata ca din 1993 functioneaza; el a fost primul vicepresedinte, nu mai activeaza in ea de trei ani de zile, deci dupa trei ani de zile a iesit de acolo, deci nu are nici o legatura cu ei in nici un fel dar exista si functioneaza. Si a fost prima asociatie din judet, din municipiu si din judet, de aceasta natura inainte de multe altele care s-au infiintat apoi, iar problema de a fi administrata, mentioneaza ca vorbeste ca principiu, de o organizatie neguvernamentala care a fost acceptata si chiar sprijinita de Uniunea Europeana.
Dl. Csillag cere permisiunea la o precizare ca persoana, mentioneaza, nu ca si presedinte de sedinta, ci ca si consilier. Arata ca daca nu o sa le convina n-o sa aprobe studiul de fezabilitate. Acuma nu se pune problema aprobarii studiului. Intreaba daca sunt de acord in ansamblu cu proiectul de hotarare.
Se supune la vot cu modificarile facute de oficiul juridic.
Prin unanimitate de voturi se aproba Proiectul de hotarare privind aprobarea depunerii in parteneriat cu Asociatia Forumul Intreprinzatorilor a aplicatiei “Studiu de fezabilitate pentru realizarea obiectivului de investitii Incubator de afaceri” prin programul Phare CBC-RO-HU 2005, Linie de buget 2005/017-536.01.01.
8. Proiect de hotarare privind aprobarea P.U.D., str. I. Chendi nr. 147A.
Comisia economica a acordat aviz favorabil.
Comisia juridica a acordat aviz favorabil.
Pentru ca nu sunt obiectii se supune la vot proiectul de hotarare in ansamblu.
Prin unanimitate de voturi se aproba Proiectul de hotarare privind aprobarea P.U.D., str. I. Chendi nr. 147 A.
9. Proiect de hotarare privind aprobarea P.U. Z., str. Petofi Sandor 34.
Comisia tehnica, arata dl. Nits, din pacate acorda retrimiterea, adica retrimite proiectul spre reanalizare si arata ca vor sa discute mai pe larg.
Comisia juridica a acordat aviz favorabil.
Dl. Csillag arata ca dat fiind faptul ca oricum ei doar in principiu se pronunta, mentioneaza ca vorbeste de comisia juridica, el ar intreba daca au obiectii cu privire la cele precizate de comisia tehnica. Daca sunt de acord supune la vot retrimiterea.
Dl. Nits arata ca documentatia s-a analizat si ar fi o investitie foarte frumoasa dar din pacate are anumite neclaritati, respectiv nu se incadreaza in Regulamentul general de urbanism si, pe puncte: p.o.t.-ul este de 95 % in documentatie, p.o.t.-ul maxim este pe zona de 85% si asta este maxim, maximorum pentru spatii comerciale in Regulamentul general de urbanism. Deci Regulamentul general de urbanism este conform unei hotarari guvernamentale. Atuncea cand se aproba de catre Consiliu modificarea unui p.o.t. la o documentatie urbanistica se vorbeste despre un p.o.t. prin Planul urbanistic general, care in cazul de fata, este 40%. Este adevarat ca in 1995 a fost facut pentru zona Cap pod Decebal un P.U.Z., spune inca o data 1995, unde prevede un p.o.t. pentru aceasta zona de 95 de procente. Dar ulterior acestuia, in P.U.G. care a fost aprobat in 1999, p.o.t.-ul in aceasta zona a ramas 40%. Nu ar fi nici o prblema de la 40% sa ridice acest coeficient, acest procent dar problema este ca nu se incdreaza in Regulamentul general de urbanism. Consiliul nu poate aproba peste Regulamentul de urbanism. Pot compara intre 40% si intre maximum 85 % dar le spune 85% este prevazut pentru spatii comerciale, 80% pentru zone centrale, 70% pentru spatii cu birou. Dar sa presupuna 85% este maximum si tind catre el, dar 95% nu pot aproba pentru ca ar contraveni hotararii. Deci aceasta este o problema. A doua problema: exista un aviz al Consiliului judetean nr. 31 din 31.08.2006 care recomanda ca la parcarile facute la parterul cladirii sa nu fie intrarea in parcare, sa nu treaca peste trotuar. Aceasta este o imposibilitate de fapt. E adevarat, este o recomandare. Al treilea lucru pentru care considera comisia ca ar trebui totusi refacut: sunt 60 de birouri in aceasta cladire, 60 de birouri cu 15 mp. in medie de birou. Conform normelor in vigoare in birou pentru un om trebuie asigurati 4,5 mp. Sa se ia 5 mp. Aceasta inseamna cam trei persoane pe birou. Aceste 3 persoane ori 60 fac 180. In documentatia prezentata s-a calculat 90 de persoane. Aceasta inseamna ca 90 de persoane ar fi, in jumatate de birouri cate 2 persoane, fiecare restul birourilor cate o persoana care el crede ca cel care investeste nu aceasta doreste. Crede ca toata lumea cunoaste care este situatia parcarilor in zona respectiva. Acolo este Politia, acolo este CEC-ul, sunt o serie de institutii jur imprejur si este si astazi o aglomeratie extraordinara. Nefiind, sau cel putin in forma aceasta, evacuarea parcarilor comisia considera ca nu este rezolvata, ba mai mult legislatia nu da voie sa se aprobe un plan de urbanism fara rezolvarea parcarilor. Ori, din orice domeniu, al beneficiarului ori pe domeniul public, dar atuncea trebuie sa fie de acord Primaria cu Consiliul in sensul acesta. Pe de alta parte si inca ultima problema care este si asa ar dori sa atraga atentia, mentioneaza ca o data intr-o sedinta a mai atras atentia. Conform extrasului de Carte funciara acest teren a fost cumparat in 2006. Este aici o problema cu suprafata de 471 mp. de sub cladire. Dar totodata tot in acelasi extras de Carte funciara exista inca 317 mp. care este exact sub punctul termic de care se vorbeste. Se pune intrebarea, in nu se stie cati ani, 20, 25 de ani, daca nu a avut nimeni timp sa introduca acest teren pe numele Consiliului, pentru ca atuncea cand s-a construit acest punct termic cu cea mai mare siguranta a fost si expropriat terenul, ca nu s-a inscris in Cartea funciara. Pe de alta parte, conform legislatiei orice vanzare si cumparare de teren nu se poate face fara certificat de urbanism. Daca in cazul acesta s-ar fi cerut certificat de urbanism s-ar fi putut arata ca pentru zona respectiva exista, zona atuncea era inca domeniu public de fapt, ulterior au scos in domeniu privat, e in domeniu public, dar in Cartea funciara figura pe proprietarul initial din anii 40, 50. Conform legii orice contract in felul acesta este nul de drept. Arata ca a mai atras atentia in cadrul sedintei de Consiliu dar nimeni nu prea ia in serios acest lucru. Nici domnii notari, nici cei de la Cartea funciara. Si atuncea se ivesc o serie de probleme se pun cap in cap.
Proiectantul lucrarii precizeaza ca ar dori sa ia cuvantul referitor la procentul de ocupare. S-a facut acest plan urbanistic zonal in 1996 in care procentul de ocupare a terenului a fost de 95% care a fost avizat si aprobat. In planul urbanistic zonal suprafata construita, deci procentul de ocupare a terenului este in final de 62%. Arata ca ei nu au cerut modificarea p.o.t.-ului pentru ca zona construita va fi pe 61% si nu a cerut modificarea p.o.t.-ului. A doua chestiune arata ca documentatia a fost avizata de o comisie pentru modernizarea teritoriului si de o serie de ingineri drumari, constructori. In mod normal, conform legii documentatia se avizeaza de Consiliul judetean si se aproba de Consiliul local. Documentatia a fost depusa de trei luni asteptand sa fie avizata si aprobata. A fost avizata de circa doua luni de Consiliul judetean si asteapta aprobarea Consiliului local. Au depus si un proiect de urbanism la Consiliul local si nu a fost nici o observatie de genul asta. A sustinut lucrarea acolo, a inteles ca a trecut. Referitor la locurile de parcaje: este adevarat ca se ofera limite de suprafata si de volum dar asta nu inseamna ca intr-un birou de 10-12 mp. nu poate sa stea o singura persoana care poate este presedinte sau e directorul sau in alt birou nu poate sa stea o secretara. Nu scrie nicaieri ca in 5 mp. este obligatoriu sa bagi o persoana. Deci numarul de parcaje este calculat sigur pe norme minime, avand in vedere angajamentul de fapt recomandarea de la Consiliul judetean a fost sa nu se faca parcaje intr-un fel, de fapt. Pentru ca spunea:intr-o zona atat de importanta e pacat sa se faca parcaje. De fapt sigur ca este o problema si ei au incercat sa aiba numarul minim de parcaje necesare. Ii pare foarte rau, dar din punct de vedere tehnic problemele astea trebuiau discutate la sedinta de urbanism.
Dl. Viman arata ca nu crede ca trebuie sa se blocheze un asemenea proiect si sa lege blocarea lui de altele, de rezolvarea problemei parcarilor. Pentru ca stie ca aceasta este o problema a municipiului si o sa fie se rezolve in timp, el revine aratand: nu atarna rezolvarea problemei parcarii municipiului de avizarea acestui proiect. Cere sa il ierte dl. Nits pentru ca nu il banuieste de rele intentii, nici vorba, dar prea a despicat firul in patru in ceea ce priveste aceasta investitie. El nu cunoaste dar I se pare ca sa apara o cladire cu 6 etaje, care se integreaza ijn aceasta zona a orasului, parerea sa si a altora, a celor care au dat aviz, aparitia acestei cladiri in peisajul urbanistic modern a orasului este cu salutare. Arata ca nu stie cati investitori au in Satu Mare care sa contribuie la aspectul orasului cu asemenea cladire. Pentru ca daca se gasesc tot felul de piedici, sa ica explicatii pentru a se motiva refuzul. El nu crede, nu este specialist dar daca este un aviz din partea unei comisii la nivel judetean, exxista un aviz din partea comisie Consiliului local de urbanism, atatia specialisti au avizat, el va sustine proiectul.
Dl. Nits arata ca ii pare foarte rau pentru ca acest proiect, este foarte frumos si foarte placut, sa zica asa, si la vedere. Dar, el cel putin nu poate sa treaca peste anumite lucruri. Este legea, el nu poate sa suprascrie legea. Pentru ca in cazul in care Regulamentul general de urbanism este o hotarare guvernamentala si care este o lege si le da posibilitatea ca de la un p.o.t. al P.U.G.-ului sa mearga pana la maximul aprobat de Regulamentul de urbanism este o problema. Nu le da nimeni posibilitatea ca sa mearga peste. Este adevarat ca dl. proiectant a spus ca nu a cerut modificarea p.o.t.-ului pentru ca a considerat ca din punct de vedere urbanistic are dreptate ca acest lucru ar fi trebuit cerut prin certificatul de urbanism. In documentatia pe care firma proiectanta pe care o are aici depusa fac referire la P.U.G. si spune p.o.t.-ul P.U.G. este 95%. Deci asta e una. A doua: este o cladire sub care este si pasaj si parcarile sunt sub cladire, deci p.o.t.-ul este suprafata ocupata, suprafata construita si suprafata construita este una. Suprafata construita conform tabelului dumnealui este 407 mp., nu stie exact arata.
Dl. Proiectant intreaba daca chiar asa trebuie ca intr-un birou sa stea o persoana pe 5 mp.
Dl. Nits arata ca aici este Plan urbanistic zonal, nu el a fost cel care a scris 8,95%. Si intreaba de ce se vorbeste de 60%.
Dl. proiectant mentioneaza ca nu a cerut modificarea p.o.t.-ului pentru ca este in limita celui aprobat acololo, de 95%. Dar p.o.t.-ul luat dupa calcule dupa suprafata construita este de 60%. Pentru ca sunt parcaje, sunt zone verzi.
Dl. Curpas arata ca ei, cei din comisie au dat aviz favorabil ieri acestui document si nu l-au finalizat. Astazi la 12 s-au intalnit din nou si au rugat-o si pe arhitecta sefa a municipiului sa vina si crede ca apeland la presedintele comisiei, la dl .Nits sa se revizuiasca putin treaba aceasta pentru ca toate avizele sunt date, parcarea CEC nu va mai fi ca nu va mai fi C.E.C. si oamenii o ocolesc, ca Politia o muta de acolo si va fi un lloc de parcare mai mare si sa revada la treaba asta ca toata zona aceea nu va fi asa de aglomerata cum crede dl. Nits. Daca detaliile despre care a vorbit, daca socotesti ca in atatea birouri vor lucra atatia oameni posibili care sa vina cu masina atunci sigur ca nici Primaria, nici nimeni nu are parcare. Nu crede ca e binevenita amanarea acestui proiect pentru ca asa cum a vazut e deosebit de frumos si ar arata extraordinar de bine acolo.Sa se bucure ca in municipiu se mai fac asemenea lucrari. Solicita sa nu se opreasca, arata ca au darul acesta de a tot amana. A spus: a gasit o solutie, sa o gaseasca tehnic.
Dl. Enatescu arata ca este foarte interesant cu spatiile de parcare; ar fost impotriva lor dar nu stie daca este un motiv sa nu lase sa se faca un proiect ca lumea. Parca numai acolo poate fi spatiu de parcare. Faptul ca s-a construit C.E.C., ca s-a plasat in fata politiei si nu i-a interesat parcarea. Problema cea mai impresionanta este faptul ca a intrat la Politie, ca a avut nevoie de realizarea unui buletin si a vazut in ce conditii oamenii municipalitatii lucreaza acolo. Crede ca este la fel de important sa se gandeasca Consiliul unde rezolva acest serviciu de stare civila si de identitate a persoanelor ca apartine tot de Consiliul municipal. Iar obiectivul acesta acuma indiferent de cine il finanteaza ar trebui aprobat pentru ca Satu mare este foarte ramas in urma.
Dl. Primar, cu privire la obiectiv pune intrebarea: le trebuie sau nu le trebuie?
Se supune la vot propunerea de retrimitere si completarea documentatiei proiectului asa cum a propus dl. Nits.
Prin 4 voturi pentru, 10 voturi impotriva si 8 abtineri propunerea d-lui Nits a cazut fiind nevoie de majoritatea simpla.
Se supune la vot proiectul de hotarare in forma in care a fost redactat.
Prin 13 voturi pentru, 5 impotriva si 4 abtineri, se aproba Proiectul de hotarare privind aprobarea P.U.Z.., str. Petofi Sandor 34.
Dl. Albu arata ca acuma dupa ce s-a aprobat doreste sa precizeze de ce s-a abtinut. Daca au niste reglementari in vigoare si daca in urma unor reglementari cineva trebuie sa conceapa un plan trebuie sa o faca asa cum prevede Regulamentul pentru ca ei vor sa faca tot felul de derogari. Arata ca dl. Nits nu a spus sa nu se faca blocul, a spus doar ca sa se retrimita ca sa se scrie acolo ceea ce trebuia sa scrie dl. arhitect. Pentru ca asa o sa vina toata lumea sa le ceara tot felul de lucruri spunand ca este bine pentru oras. Nu o sa se mai respecte nici macar ce au votat consilierii.
10. Proiect de hotarare privind aprobarea P.U.Z. “Bloc de locuinte P+2E+M” pe str. Lucian Blaga nr. 338.
Comisia juridica a acordat aviz favorabil.
Comisia de urbanism a acordat aviz favorabil.
Se supune la vot proiectul de hotarare pe ansamblu.
Prin unanimitate de voturi se aproba Proiectul de hotarare privind aprobarea P.U.Z. “Bloc de locuinte P+2E+M” pe str. Lucian Blaga nr. 338.
11. Proiect de hotarare privind aprobarea PUZ pentru lotizarea str. Dara din municipiul Satu Mare.
Dl. Csillag arata ca este o propunere a d-nei Secretare, ca temei sa se treaca si prevederile art. 123 alin. 3 din Legea nr. 215/2001. Ar propune inaintea comisiilor sa se introduca aceasta propunere in preambulul hotararii.
Comisia juridica a acordat aviz favorabil.
Comisia tehnica arata dl. Nits a a cordat aviz favorabil. Precizeaza ca ar avea o singura remarca aicea si aceasta se refera atat la zona str. Dara cat si la urmatorul proiect care urmeaza dupa, tot un PUZ in municipiul Satu Mare: str. Dara-str. Diana. Aicea au mai avizat patru PUZ-uri in aceasta zona. Dorinta lor ar fi, fiindca aceste PUZ-uri sunt toate unul langa celalalt, chiar unul langa altul, ar avea rugamintea fata de serviciul de urbanism ca sa nu mai accepte documentatii in care nu este figurat ce se intampla in zona alaturata. Ei, comisia, de fiecare data au aprobat si nu se stie ce este langa el. In cadrul de continut se spune ca trebuie tinut cont de studiile anterioare. Si un PUZ facut anterior este un studiu. D-nii proiectanti nu au decat sa mearga la serviciul de urbanism, sa ceara PUZ-urile alaturate sau PUD-urile alaturate si sa figureze pentru ca sunt date de continut, este obligatoriu. Dar nu se face. Deci cu aceasta remarca se avizeaza.
Dl. Primar arata ca un lucru vrea sa le spuna in legatura cu aceste proiecte in realizare in Satu Mare, ca se lucreaza la harta electronica a orasului care merge pe doua planuri, unul care este planul de urbanism care poate fi modificat si actualizat permanent cu PUZ-urile aprobate si unul care este partea reala. Executivul a dat deja anunt catre toti arhitectii, ca pana la sfarsitul acestui an se accepta si suportul normal dar de fapt, din 1 ianuarie este obligatoriu, orice proiect conceput, orice solicitare de proiect pentru autorizatie de constructie va fi primit doar pe suport electronic in formatul care le permite sa il introduca imediat pe harta electronica a orasului, deci nu vor putea exista diferente pentru ca nu se vor suprapune. Si arhitectii obligatoriu vor prelua, electronic toata harta si vor aduce aceste proiecte corelate cu situatia existenta.
Dl. Nits arata ca el de aceea a facut remarca aceasta pentru ca pana in momentul de fata acest lucru nu s-a realizat. Spera ca intr-adevar se va realiza.
Dl. Csillag intreaba daca cineva are vreo obiectie.
Dl. Molnar solicita sa se completeze preambulul conform adnotarilor d-nei Secretar.
Se supune la vot proiectul de hotarare pe ansamblu.
Prin unanimitate de voturi se aproba Proiectul de hotarare privind aprobarea PUZ lotizari zona str. Dara din municipiul Satu Mare.
12. Proiect de hotarare privind aprobarea PUD, transformare CT4 dezafectata in biserica greco-catolica Satu mare, Micro 16 Str. Fagarasului.
Comisia tehnica a acordat aviz favorabil dar si aicea a fost mentionat la urma urmei ca si in proiectul de hotarare anterior cand s-a vorbit de concesionarea centarlelor termice ca si aceasta este pe o perioada de 20 de ani dar nu este sigur ca si dupa 20 de ani va fi biserica.
Comisia juridica a acordat aviz favorabil cu trei voturi pentru si cu o abtinere.Vor face si niste completari pe care le-a scris dl. Csillag si pe care o sa il roage sa le dea citire pentru ca d-na Gitiinger arata ca nu stie sa desluseasca scrisul dansului.
Dl. Csillag propune: “Pe perioada atribuirii in folosinta gratuita a constructiei CT4 dezafectate, in biserica greco catolica din Micro 16, str. Fagarasului”. Intreaba daca are cineva vreo obiectie.
Se supune la vot in ansamblu cu modificarile propuse.
Prin unanimitate de voturi s-a aprobat Proiectul de hotarare privind aprobarea PUD, trsansformare CT4 dezafectata in biserica greco catolica Satu mare, Micro 16, str. Fagarasului.
13. Proiect de hotarare privind aprobarea PUZ in municipiul satu Mare, pe str. Dara-str. Diana in municipiul satu Mare si acceptarea ofertelor de donatie pentru drumuri publice.
Comisia tehnica a acordat aviz favorabil.
Comisia juridica a acordat aviz favorabil.
Dl. Csillag intreaba daca sunt obiectii. Se constata ca nu sunt obiectii.
Se supune la vot pe ansamblu proiectul de hotarare.
Prin unanimitate de voturi se aproba Proiectul de hotarare privind aprobarea PUZ, pe str. Dara-str. Diana in municipiul Satu Mare si acceptarea ofertelor de donatie pentru drumuri publice.
14. Proiect de hotarare privind vanzarea a doua autobuze de la RA Comunala Satu Mare, la SC Transurban SA Satu Mare.
Comisia tehnica a acordat aviz favorabil.
Comisia juridica a acordat aviz favorabil.
Comisia de buget a acordat aviz favorabil.
Comisia servicii a acordat aviz favorabil.
Se supune la vot proiectul de hotarare pe ansamblu.
Prin unanimitate de voturi se aproba Proiectul de hotarare privind vanzarea a doua autobuze de la RA Comunala Satu Mare, la SC Transurban SA Satu Mare.
15. Proiect de hotarare privind alocarea unor sume din bugetul municipiului Satu Mare pentru organizarea de manifestari culturale cu ocazia sarbatorilor de iarna.
Dl. Csillag roaga sa se tina cont si de faptul ca se va sarbatori si intrarea in Uniunea Europeana.
Comisia de cultura a acordat aviz favorabil.
Comisia de buget a acordat aviz favorabil.
Dl. Curpas arata ca au discutat cu mai multi colegi treaba asta, suma este mare si este chiar foarte mare. Cu atata usurinta se dau miliardele incat parca ar fi atat de bogati sa isi poata permite. Vrea sa le spuna ca s-ar putea sarbatori, aceste manifestari s-ar putea face cu ocazia sarbatorilor de iarna cu mult mai amplu si mai frumos decat este o formatie intr-o sala, pentru ca intr-o sala vor intra 300 de tineri, vor aplauda, vor pleca si se vor plati iarasi formatii peste formatii in asa fel incat se duce miliardul. Ar dori ca aceste sarbatori sa aiba alta turnura in anul acesta pentru ca intram in Europa. Nu intram in Europa pentru ca va veni o formatie si va canta. Ar vrea ca fiecare cartier din municipiu sa simta ca sunt sarbatori de iarna, in fiecare cartier sa existe pom de Craciun si iluminatie aparte in toata perioada sarbatorilor de iarna, fiecare locuitor din municipiu sa simta ca se intampla ceva. Ori, afara de asta, in afara de miliardul acela pentru ca ei, consilierii, sunt membrii ai Consiliului de administratie la scoli, sa fie in stare ca din partea Consiliului municipal copiii de la varsta de gradinita si pana la clasa a 8-a sa primeasca un cadou deosebit, nu pufuleti si trei bomboane, ci un cadou in apropiere de un miliard sa se stie ca acest Consiliu se gandeste la copii si ca iubesste copiii. Prin tot ce face Consiliul in sarbatorile acestea de iarna va fi un pas spre intrarea in Europa altfel decat cu formatia aceea “Vai de noi” si “Trei paduchi”, s-a saturat. Parca se traieste intr- vesnica fericire si totul merge bine ca toata lumea canta si danseaza. Nu este chiar asa. Sunt copii nevoiasi la gradinita, sa se uite dumnealor ca nu vad prea mult ca nu umbla prin scoli, prin gradinite, sa vada diferentierile dintre copii. El se gandeste ca orasul acesta ar putea sa simta prin ce se face acuma de Craciun un alt puls si i-ar ruga frumos sa se gandeasca si la asemenea posibilitate. Ca sa se dea un miliard la Casa de cultura care nu aduce bani, ei ar trebui sa vina gratis sa le ofere niste spectacole ca de aia este Casa de cultura, municipiul le plateste si salariile. Ar putea sa se faca si asemenea manifestari, dar de data acestea sa fie cu formatiile din Satu Mare. Avem atatea formatii care pot sa dea o serie de spectacole pentru 300 de spectatori, 300 intr-o sala, 300 in alta si asa mai departe. El are aceasta propunere, ei s-au consultat in comisie insa parerile sunt impartite. El a vrut sa isi spuna pasul dar dansii sa voteze ca sa se dea un miliard atunci sa se dea un miliard si nu mai fac mult. Aia nu insemna ca nu vor fi jocuri de artificii si acuma dar sa fie jocuri de artificii in fiecare cartier, ceea ce inseamna ca toti oamenii aceia sa se bucure de sarbatorile de iarna si de anul nou de intrare in Europa.
Dl. Csillag il intreaba care ii este propunerea concreta, daca are propunere.
Dl. Curpas raspunde ca a fost concreta: ca banii sa mearga pentru cadouri si pentru amenajarea pomului de iarna in fiecare cartier si cadouri la gradinite si scoli ca toti copiii sa primeasca cate un cadou. Daca altadata au primit cadou de 30.000 de lei acuma sa le dea de 300.000 lei si le spune si numarul de copii care ar putea beneficia de treaba asta. Si ar fi o bucurie ca consilierul merge la scoala unde este membru al Consiliului de administratie si spune “din partea Consiliului aveti cutare”. Dar se stie ca s-a gandit la ei. Si mai mult ar putea sa aduca putin in plus locuitorilor sa ii roage pe cei de la Electrica pentru intreruperile de curent intr-un an de zile iar pe cei de la Apaserv cele doua zile si trei zile sa isi scuteasca si ei populatia cu o suma, cu un procent mic pentru deranjul pe care l-a facut oamenilor in in acea perioada. Aia ar fi un cadou binevenit pentru populatie. Nemaizicand de unii carora le dau salarii de 60 demilioane.
Dl. Primar are o rugaminte si o intrebare ca sa stie ce sa faca. Referitor la focul de artificii: focul de artificii care se produce in noaptea de revelion se platesc obligatoriu in luna ianuarie a anului bugetar. Nu se pot plati in avans. Deci executivul in luna ianuarie va trebui sa introduca in bugetul pe anul viitor banii aferenti acestor manifestari. Dar sa aiba macar acordul definitiv al Consiliului, prin hotarare daca sa comande aceste focuri de artificii a caror cheltuieli se introduce in bugetul pe anul viitor. Chiar daca bugetul se aproba inainte de anul nou totusi e bine sa se stie din timp. Restul ce se doreste dintr-un miliard, apreciaza ca dintr-un miliard o sa mearga cu cate un stegulet la fiecare elev. Nici atatta nu o sa incapa intr-un miliard de lei. Ar fi frumos dar nu se poate. Restul: ce fel de spectacole ar fi bune si ce unde sa se tina, e discutabil si oricum acest program ar urma sa fie aprobat de Consiliul local o data cu rectificarea bugetului in luna noiembrie. Dar spune ca nici organizarea unor manifestari in oras cand in toate orasele se vaiesi pe strada, la toate orasele vor fi concerte in satu Mare va fi intuneric. Iluminatul ornamental va fi mai bogat ca anul trecut, au cumparat inca la inceputul acestui an, asa procedeaza iau aceste decoratiuni luminoase, au fost luate, dar in cantitate mult mai mare decat au fost anul trecut. Va fi si in cartiere si in unele locuri unde se vad. Se poate, dar programul efectiv ce se doreste sa se faca asta trebuie discutat in comisie, cu Casa de cultura sa se spuna ce se doreste. Dar cadouri, impartirea de cadouri la un numar foarte mare de oameni nu au de unde, dar daca au propuneri pentru un anumite chestiuni concrete, si un ajutor concret pentru o anumita categorie care poate fi cuantificata exact, e foarte bine, dar la toata lumea sa se dea de toate nu va tine pentru ca nu se pot aloca atatia bani incat sa prinda toata lumea. Asa cum s-a spus: sa faramiteze asa miliardul acela, e pacat.
Dl. Viman arata ca si in acest an la nivelul scolilor copiii vor primi cadouri. Daca se vrea cadouri pe categori sa se gandeasca cat. Dar el sustine ideea ca acest eveniment sa fie deosebit. Sa fie deosebit pentru ca momentul pe care il traiesc este istoric. Insa nu se pote sa se ramana in afara altor asezari din Romania, urbane si rurale in care se va sarbatori aceasta integrare in Uniunea Europeana. Sigur ca nu trebuie sa se ascunda in sali. Acest moment trebuie sa fie public, de bucurie generala. Sa se intalneasca si sa se bucure impreuna, e bine sa se gandeasca pozitiv cu acest prilej. Sa nu se dea voie sa se ascunda lumea in sali si sa se dea banii aiurea. Cateva orchestre stiu ei unde sau nu stiu unde. El vrea sa sublinieze ca acest revelion trebuie sa fie deosebit si trebuie sa il faca cum se cade. Nu stie daca acele focuri de artificii trebuie trebuie sa fie mai scumpe ca altadata. Cineva trebuie sa se ocupe care se pricep la a cest lucru si sa faca un moment pe masura momentului.
Dl. Fanea arata ca parerea sa este ca ar trebuie approbate sumele respective si urmeaza sa discute cei din comisia cultura si buget cu cei de la Casa de cultura, sa vina cu un program in fata Consiliului, pe care sa il avizeze sau Consiliul sa vina cu alte pareri.
Dl. Csillag ar propune ca dupa art. 4 sa se treaca: “Programele urmeaza sa fie stabilite in comun cu comisia de cultura si aprobate inaintea incheierii contractelor de asociere sau inaintea executarii de catre Consiliu”.
Dl. Gozar arata ca daca tot este vorba de cadouri, propunerea cu SC Apaserv: daca ar putea face o reducere de vreo 5 mc pe familie pentru ca oamenii au stat fara apa.
Dl. Csillag apreciaza ca nu stie daca se poate realiza acest lucru. Arata ca el ar reveni cu propunerea ca sa se introduca dupa art. 4 ca “Programele sa fie stabilite in colaborare cu comisia de cultura a Consiliului si sa fie aprobata inaintea punerii in aplicare de catre Consiliul local”. Intreaba consilierii daca sunt de acord.
Supune la vot proiectul de hotarare impreuna cu modificarea facuta de dl. Csillag.
Prin unanimitate de voturi se aproba Proiectul de hotarare privind alocarea unor sume din bugetul municipiului Satu Mare pentru organizarea de manifestari culturale cu ocazia sarbatorilor de iarna.
16. Proiect de hotarare privind modificarea statului de functii al aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Satu Mare prin transformarea unor functii publice de executie din clasa a III in functii publice de executie clasa I.
Comisia juridica a acordat aviz favorabil.
Comisia de servicii a acordat aviz favorabil.
Se supune la vot proiectul de hotarare pe ansamblu.
Prin unanimitate de voturi se aproba Proiectul de hotarare privind modificarea statului de functii al aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Satu Mare prin transformarea unor functii publice de executie din clasa III in functii publice de executie clasa I.
17. Proiect de hotarare privind suplimentarea listei spatiilor comerciale si de prestari servicii ce se vor scoate la vanzare conform prevederilor Legii 550/2002.
Dl. Csillag arata ca: comisia juridica are o parere care nu se poate eluda.
D-na Gittinger arata ca: comisia juridica din materialul care i s-a prezentat nu a reusit sa identifice daca Statul roman mai are cota de proprietate in acest imobil sau nu. Asta este una din probleme. In cazul in care are aceasta cota nu stie cat este aceasta cota si nu stie daca spatiul comercial a carui introdducere se propune pe lista spatiilor care se vor vinde cade sau nu in cota Statului roman ca sa se poata instraina. Asta este si avizul pe care l-a observat ca l-a facut si d-na Secretara. In forma prezentata nu au putut acorda aviz proiectului.
Dl. Csillag arata ca practic nici nu s-a cerut, s-a cerut de la servicii. Dar ceea ce a expus d-na colega este o problema foarte serioasa. Nu poti sa vinzi ceea ce nu sti ce este. Propunerea comisiei juridice o va expune d-na, propunerea de restituire a documentatiei asa cum este catre serviciile de specialitate, nu la serviciul de personal. Propunerea lor trebuie sa o faca comisia in sensul de a restitui documentatia pentru clarificarea situatiei ca e cazul si sub aspectul intocmirii formelor de iesire din indiviziune sa se stie exact care locuinta,, a cui e, care spatiu si intinderea respectiva. Intreaba daca consilierii sunt de acord cu aceasta propunere.
Prin 3 abtineri de voturi se hotaraste restituirea documentatiei catre servicii.
18. Proiect de hotarare privind modificarea si actualizarea HCL 30/2002 si 49/2006 privind stabilirea si sanctionarea unor contraventii in domeniul edilitar-gospodaresc, ordinii, curateniei si igienei publice in municipiul Satu Mare.
Pe o mentiune a d-rei Secretare ca temei legal sa fie indicat art. 38 alin. 2 lit. d din Legea nr. 215/2001 si urmeaza avizul comisiilor.
Comisia de servicii arata dl. matuz are mai multe observatii pe marginea acestui proiect de hotarare. Intreaba daca mai sunt si alte persoane sau alte comisii care au observatii ar fi bine sa fie aratate pentru a completa. Dca nu sunt observatii atuncea trebuie sa dea citire observatiilor pe care le are comisia de specialitate.
Comisia juridica a acordat aviz favorabil.
Dl. Matuz arata ca preambulul se completeaza cu Ordonanta de Urgenta 109/14.07.2005 art. 58 lit. s, si art. 59 paragraful 4. De asemenea la prevederile art. 38 in loc de lit. “f, q si r” notate va fi alin. 2 lit.c, lit. d, alin 6 lit. a nr. 7 si nr. 9 .
Dl. Csillag arata ca este propusa si de d-na Mariana Suciu.
Si arata: ca temei legal s-a invocat vechea reglementare a Legii 215 si a rectificat si d-na Secretar.Arata ca problemele sunt in regula astfel, din partea sa, precizeaza ca vorbeste ca jurist.
Dl. Matuz arata ca pentru partea de articole, la art. 6 lit. h “ cositul sau smulgerea ierbii, a florilor si taierea de corectie la arbori de catre persoanele neautorizate” trebuiesc precizari. La art. 8: “Locurile de parcare cu plata” se completeaza cu “sunt stabilite de Consiliul local”, la art. 11: nerespectarea acestora: “necuratarea trotuarelor, a locurilor de parcare pe care le folosesc, neintretinerea zonelor verzi aferente imobilelor” trebuie cumva precizata, poate sunt copaci in fata blocului si arata bine. Aic ar fi bine ca cei din serviciul de specialitate sa spuna ce anume se doreste sau ce anume doresc sa reglementeze. Art. 7 “Parcarea pe domeniul public a vehiculelor pentru transport marfa de 1,5 t, a autovehiculelor pentru transport calatori peste 9+1 locuri, cat si a tractoarelor, remorcilor si tuturor utilajelor agricole este interzisa pe carosabil si in parcarile amenajate pentru autoturisme”. Suna un pic ambiguu, intreaba ca pot sa parcheze pe zone verzi, pot sa parcheze oriunde. Deci parcarea pe acestea este problema, nu din domeniul public pentru ca sunt si alte categorii de terenuri pe care este interzisa aceasta parcare. Deci propun eliminarea “domeniului public. Deci parcarea interzisa pe zonele amenajate si pe carosabil.”
Dl. Albu intreaba ca aratandu-se 1,5 t ce inseamna, 1,5 t sarcina sau total.
I se raspunde ca scrie “marfa”.
Dl. Matuz arata ca la art. 8 “Locurile de parcare cu plata stabilite de Consiliul local care va asigura si administrarea lor”. Se va corecta cu “sunt”, “Locurile de parcare sunt stabilite de Consiliul local, care va asigura si administrarea lor”. La art. 9: “atelierele de reparatii auto sunt obligate sa asigure spatiu de parcare pentru toate autovehiculele aduse la reparatii.” Se impune sa se mentioneze inclusiv spalatoriile auto sa asigure locurile pentru a-si desfasura activitatea si sa nu se stea la niste cozi interminabile. Sunt spalatorii auto care blocheaza accesul. Li s-a dat autoriztie de functionare si trebuie sa isi asigure oarecum parcare. La art. 11 lit. I: “Scuturarea covoarelor si intinderea rufelor la uscat pe balcoane si ferestrele dinspre strada”. Sa se precizeze ca in afara balconului nu pe balcon. Tot la acest articol li. Y: “aruncarea hartiilor, ambalarea…” sa fie “ambalajelor… pe domeniul public”. Lit. dd: repararea, intretinerea si vopsirea sau varuirea imprejmuirilor, gardurilor si portilor invecinate cu terenuri apartinand domeniului public”. Anumite case au portiuni vecine cu domeniul public. Intreaba daca nu este voie sa vopseasca gardurile. Este o interpretare care nu este fericita aici. Propune sa se cada de acord cu toate aceste discordante care sunt si sa se vina din nou pentru aprobare.
Dl. Zaha intreaba care sunt acele terenuri de pe domeniul public care administrate de asociatia de locatari, un bloc de locatari aflat la baza podului Decebal, sau pe Closca sau in Centru daca sunt doua blocuri si au o curte comuna care dintre blocuri se vor ocupa de intretinere.
Dl. Csillag raspunde ca nu mai in situatia in care ar putea sa existe teoretic, el practic nu cunoaste nici o situatie, teoretic ar putea sa existe dar atunci cand de exemplu au inceput construirea unor garaje s-au dat in concesiune.
Dl. Fanea are o propunere ca alaturi de comisia de specialitate ceilalti consilieri care doresc sa aduca modificari sa vina sa propuna modificarea.
Dl. Csillag arata: deci impreuna cu comisia de servicii sa reanalizeze proiectul de hotarare si sa nu se faca aici in sedinta publica.
Se supune la vot propunerea.
Prin unanimitate de voturi se aproba retrimiterea proiectului de hotarare privind modificarea si actualizarea HCL 30/2002 si 49/2006 privind stabilirea si sanctionarea unor contrave4ntii in domeniul edilitar-gospodaresc, ordinii, curateniei si igienei publice in municipiul satu mare, pentru reanalizarea si refacerea in comun cu comisia de servicii.
Dl. Enatescu face o observatie aratand ca spiritul acestui regulament, ceea ce se spune, e bun, formularea nu este corecta.
19. Proiect de hotarare privind numirea comisiei de solutionare a cererilor depuse in baza O.U.G. nr. 51/2006.
Dl. Csillag intreaba ce anume atributii are aceasta comisie. El ar dori de la fiecare cate o propunere si sa o dea dupa aia per global pentru completarea comisiei.
Dl. Zaha din partea PNL il propune pe dl. Matuz.
Din partea UDMR este propus dl. Fogel.
Din partea PSD este propus dl. Schita.
Dl. Csillag numai sub aspect formal intreaba, ca este obligat, avizele comisiei juridice si buget.
Comisia juridica a acordat aviz favorabil.
Comisia buget a acordat aviz favorabil.
Dl. Kereskeny ar avea o propunere: avand in vedere numarul de dosare care vor fi depuse si volumul mare de lucru propune ca membri comisiei sa fie remunerati la fel ca si comisia pentru Legea 10.
Dl. Csillag il intreaba daca are vreun temei legal.
Dl. Primar arata ca avand in vedeere noile norme ale BNR s-ar putea ca nici un tanar sa nu mai poata solicita un credit ipotecar, iar in aceasta conditie aceasta actiune devine un fiasco.
Dl. Csillag arata ca in acest sens se va putea ulterior completa hotararea. El ar propune sa supuna la vot in forma actuala proiectul de hotarare per ansamblu cu persoanele indicate de catre consilieri.
Prin unanimitate de voturi se aproba Proiectul de hotarare privind numirea comisiei de solutionare a cererilor depuse in baza OUG nr. 51/2006.
20. Diverse.
Dl. Csillag arata ca el incepe daca i se permite. Sefii comisiilor au primit si dl. Primar cunoaste, d-ra Secretara cunoaste ca este o nota a Institutiei Prefectului prin care solicita ca printr-o hotarare Consiliul sa anuleze hotararea nr. 197/2006 privind acordarea indemnizatiei de dispozitiv. Dat fiind faptul ca a primit practic astazi este nevoit sa supuna discutiei si aprobarii Consiliului pentru ca in situatia in care nu se da nici un raspuns sau chiar daca se da un raspuns negativ, au obligatia sa atace in termen de 30 de zile de la comunicare. S-a interesat, in dta de 10.10.2006 a fost comunicata si cam in data de 8.10.2006 daca nu introduc inseamna ca pierd aceasta posibilitate. El ar propune, avand in vedere ca mingea este deja aruncata, e vorba de niste venituri banesti a salariatilor si faptul ca exista o practica judiciara care el nu are dreptul sa o conteste, o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila adusa de o curte de conturi, el ar propune ca sa nu se dea curs acestei solicitari. Dumnealor vor decide, el si-a expus parerea sa doar.
Dl. Primar arata ca nu este sigur ca se va ataca, este un exces de zel a celor de la Prefectura, dar deranjeaza pentru buna functionare a institutiei locale. Nu vor da curs acestei hotarari, lasa sa se mearga in instanta si instanta va decide. Daca se castiga atunci au un argument definitiv si care o sa conteze foarte mult ca precedent. Nu se pierde, nu se castiga nimi, se suspenda aplicarea, oricum nu o aplica pana nu se lamureste. Deci nu se vor plati bani, ci se va astepta hotararea finala a instantei care va da mana libera pentru a se aplica sau nu.
Dl. Csillag arata ca se pot apara exact cu motivarea unei decizii aduse de o alta instanta care a adus in sens pozitiv. Intreaba Consiliul daca este de acord. In unanimitate Consiliul a fost de acord cu propunerea.
Dl. Matuz prezinta ca s-a depus o adresa de catre Spitalul judetean Satu Mare si la cabinetul Primarului prin care se arata problemele cu care se confrunta acesta ca acesta este in imposibilitatea de a furniza agent termic in acest sezon de iarna 2006-2007. Solicita sa li se acorde un sprijin iar dl. Matuz cere sa se tina cont de asta si sa se incerce prinr-o hotarare sa se sprijine. Ar dori sa isi exprime colegii punctul de vedere ca sa stie : inainteaza sau nu acest proiect de hotarare.
Dl. Primar arata ca conducerea spitalului a cerut si a propus o varianta similara cu cea prin care s-a procedat la politia municipiului in sensul ca municipalitatea nu poate finanta o lucrare de investitii a unei alte institutii cu o alta subordonare dar poate achizitiona niste obiecte de inventar pe care sa le dea lor in folosinta pe o anumita perioada de timp. Acest lucru poate fi un cazan, 2 cazane care pot fi la jumatate din investitia reabilitarii centralei termice. Este singura solutie legala si posibila. Problema care apare insa este legata de procedurile de achizitionare ale acestor cazane. Din punctul de vedere al municipalitatii finantarea acestor cazane aproape ca este imposibila in cursul acestui an calendaristic. Aprobarea unei rectificari de buget nu se va intampla mai repede de 15- 20 noiembrie dar daca se aproba in aceasta varianta licitarea acestor cazane cu capacitate mare sunt si de valori mari nu se realizeaza in 2-3 saptamani, nu sunt pe piata. Asta inseamna saptamani si poate luni de executie a acestor cazane. Deci, din pacate municipalitatea nu este, nu financiar, ci nu este fizic in situatia de a rezolva intr-un tremen scurt. Toate astea in conditiile in care spitalul va finanta o lucrare de investitie si asta inseamna proiect tehnic pentru executie autorizata, contractata lucrarea de reabilitare si municipalitatea sa se ocupe de partea de achizitie. Deci daca spitalul poate face asta e bine, municipalitatea le poate acorda finantarea, dar sa liciteze la mijlocul lunii noiembrie 2 cazane de mare capacitate este imposibil pentru perioada de iarna decat poate. Asta este problema mare. In masura in care pot contracta in perioada iernii asta pot introduce in reabilitare.
Cere sa I se permita o mica idee, arata ca de fapt o enunnta si dupa aceea o discuta cu comisia de specialitate, o sa o trimita pe suport electronic luni, cel tarziu miercuri la comisia de servicii. Ar dori sa stea de vorba cu comisia de servicii si cu comisia de buget cat mai repede pentru problemele, programul si variantele pentru cheltuielile de dezapezire. Sunt prezentate niste solutii de cheltuieli, program, totul este cuprins in material, s-au analizat toate variantele, sunt prevazute variante; de la sistemul clasic pana la solutii complexe cu clorura de calciu sau clorura de magneziu, i diferite variante de cheltuieli, cu eficienta si cu toate celelalte, programe de interventii, numar de interventii lucrari si trebuie sa se aleaga o varianta care sa fie acceptata si de care sa se tina si la care sa vina si Florisal-ul. Dar pentru o discutie doreste sa aiba o analiza din partea comisiei de buget si respectiv din partea comisiei de servicii sa se vada ce inseamna toate lucrarile astfel incat cat de repede sa poata avea o discutie in plenul Consiliului local. Ar dori daca sunt consilierii de acord, ca lunea viitoare, cel tarziu sa aiba o intalnire cu comisia de specialitate, pana atuncea au materialele la dispozitie si sa se poarte discutii exacte.
Dl. Matuz appreciaza ca este foarte bine venita aceasta invitatie pentru dialog si toti colegii care doresc sa vina la acest dialog. Arata ca dl. primar nu a fost la ultima sedinta: majoritatea consilierilor si-au exprimat nemultumirea fata de modul de derulare a contractului cu Florisal-ul. Crede ca ar fi binevenit ca intr-un viitor apropiat, serviciul de specialitate al Primariei impreuna cu comisia de specialitate si cu toti colegii consilieri care au observat, inclusiv colegii din comisia juridica, econimica sa faca o analiza a stadiului derularii celor prevazute in contract. Au propus executivului sa se faca aceasta inrunire si sa vina Florisalul.
D-na Gittinger arata ca nu numai ca au propus ci la sedinta anterioara, consilierii au solicitat ca pentru urmatoarea sedinta ordinara, adica pe astazi, sa li se depuna un raport de activitate de catre SC Florisal. Arata ca se asista la o desconsiderare totala, sfidare fata de, nu numai de Consiliu, fata de toti locuitorii acestui oras. Cu ce s-au ales intreaba; arata cu o amenintare in ziar. Sincer abia asteapta sa se realizeze ceea ce au spus in acewl articol de ziar, ca ii va da in judecata pentru calomnie. Abia asteapta. Deci propune ca sa se constituie o comisie a Consiliului, pentru ca Regulamentul de organizare lle permite acest lucru si dorste sa faca parte din acea comisie si sa procedeze la verificarea acestei activitati.
Dl. Primar arta ca o discutie in plen fara o analiza din partea Consiliului duce la discutii inutile, propune comisiei de specialitate a Consiliului sa preia documentele, sa traga concluziile, dupa aceea sa se faca o dezbatere.
D-na Gittinger arata ca problema este ca la ultima sedinta consilierii au solicitat sa li se depuna un raport de activitate. In presa nu a apraut, nu intelege de ce. Dl. viceprimar Soschi si-a luat angajamentul ca se va ocupa de acest lucru. Nu s-a intamplat nimi.
Dl. Primar revine inca o data la propunerea sa ca fara o dezbatere, fara o analiza anterioara din partea unei comisii si fara a avea analizate, discutate, comentate de o parte din consilieri si concluziile sa fie discutate devine o discutie si o cearta. Deci trebuie propusa o analiza absolut corecta pe baza tuturor elementelor. Dar asta nu se poate face decat prin 3, 4,5 specialisti, consilieri interesati de treaba asta care au toate datele si le urmaresc si prezinta un act pe care il da mai departe Consiliului.
Dl.Gozar arata ca au cerut ca si contractul sa fie facut public, care s-a facut cu florisal-ul.
Dl. Primar arata ca este pe site. Mentioneaza ca toate contractele incheiate de municipiu, asta a spus in public, toate contractele incheiate de municipiu; cel de vanzare spatiu, cel de vanzare locuinta sunt pe site. A primit reclamatii pe site, cineva I-a reprosat lui personal pe site ca ar fi facut contracte de vanzare de locuinte. Si I-a spus ca daca municipalitatea vinde locuintele la 20 de milioane sa ii dea si lui. Sigur este vorba de un bloc “Unio” preluate de municipiu care se vand exclusiv locatarilor care au contract de inchiriere valabil. Dar pornind de la aceste contracte pana la contract de concesiune cu Florisal-ul si multe altele, toate sunt afisate pe site si sunt inclusiv actualizate din 2 in 2 saptamani cu executia bugetara care o data pe an aparea in fata Consiliului, municipalitatea o actualizeaza pe site din 2 in 2 saptamani cu toate detaliile, toate achizitiile publice sunt pe site, toate angajarile inclusiv rezultatul sunt puse acol, inclusiv incheierea contractelor. Ii roaga sa le vada acolo. Analiza lor se poate face luand o serie de acte, luand deconturi, luand o serie de alte elemente, pentru a vedea ces-a intamplat, dar sa nu ii ceara nimeni contractul. Exista pe suport electronic, dealtfel orice contract, orice element care exista, este document pe suport electronic se transmite. Arata ca miercuri sa convoace cu comisia de specialitate, pana atunci ii roaga sa analizeze sa vada ce e trecut aici, care sunt variantele ca sa se traga concluzii si sa se vina cu o propunere concreta in fata Consiliului pentru ca pot sa se astepte la interventii deja si trebuie sa aiba stabilite clar variantele si tehnologice si financiare.
Dl. Molnar arata ca la dl. Primar ar avea o cerere, rugaminte. Sa roage serviciul de specialitate sa incerce sa curete din program casuta postala. Este absolut ridicol sa primeasca 20, 30, 50 de spam-uri. Asta crede ca intra si la primarie nu numai la consilieri. Nu pot curata casuta de atatea scrisori intreaba.
Dl. Primar arata ca este un program de curatire. Nu stie in ce masura se poate aplica pe al lor insa trebuie vorbit cu specialistii.
Dl. Molnar arata ca a vorbit cu ei si au spus ca ei nu pot curata. Arata ca el nu poate sa le dea dispozitie dar Primarul poate sau sa se desfiinteze cutia si sa isi faca fiecare cutie separata. Intraba de ce nu este realizabil ca este vorba de un server de e-mail.
Dl. Primar arata inca o data ca problema aceasta este o problema profesionala care functioneaza foarte bine administrativ dar trebuie sa se vada in ce masura acest program poate sa lucreze si la e-mail-urile consilierilor. Mentioneaza ca nu este o problema de vointa a Consiliului.
Dl. Csillag declara inchisa sedinta.
PRESDINTE DE SEDINTA CONTRASEMNAT
Csillag Tiberiu Secretar
Suciu Mariana
